Sechestrul asigurator si Poprirea asiguratorie

Invidia oamenilor arată cât de nefericiți se simt aceștia

Sechestrul asigurator si Poprirea asiguratorie sunt măsuri asiguratorii.

Ele reprezintă mijloace procesuale al căror scop este indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului ori a bunurilor ce formează obiectul procesului:

  • pentru a se evita dispariţia sau degradarea lor (în cazul acţiunilor reale) ori
  • pentru a se evita diminuarea activului patrimonial al debitorului (în cazul acţiunilor personale) care nu va mai putea dispune de aceste bunuri.

Poate recurge la aceste măsuri creditorul care nu are încă un titlu executoriu pe care să îl poată pune în executare silită. La momentul obţinerii titlului executoriu, el va putea trece la valorificarea bunurilor indisponibilizate sau poate să între în posesia lor.

Aceste măsuri mai sunt denumite măsuri de prevedere sau de conservare, nefiind măsuri de executare silită. Numai după obţinerea titlului executoriu, creditorul va avea posibilitatea realizării efective a creanţei sale pe calea executării silite (în natură sau prin echivalent).

Măsurile asiguratorii au un caracter vremelnic întrucât ele subzistă până la rămânerea definitivă a hotărârii date asupra fondului cererii.

Măsurile asiguratorii sunt:
  • Sechestrul asigurator – art 951-958 Cod procedură civilă
  • Poprirea asiguratorie – art 969-970 Cod procedură civilă
  • Sechestrul judiciar– art 971-976 Cod procedură civilă

SECHESTRUL ASIGURATOR

Această măsură asiguratorie constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terţ, în scopul valorificării lor în momentul când creditorul unei sume de bani va obţine titlul executoriu.

Obiectul cererii de chemare în judecată formulată de creditor îl reprezintă plata unei sume de bani. Este obligatorie dovada declanşării procesului pe fond împotriva debitorului.

Măsura sechestrul asigurator se dispune asupra acelor bunuri mobile sau imobile care nu sunt declarate bunuri neurmăribile printr-o dispoziţie specială a legii precum:

  • cele enumerate în prevederile art 726 cod procedură civilă,
  • cele destinate exercitării ocupaţiei sau profesiei debitorului conform prevederilor art. 727 cod procedură civilă sau
  • cele declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale speciale
Toate aceste bunuri mobile sau imobile asupra cărora va fi aplicată măsura sechestrului asigurator se pot afla în posesia:
  • debitorului însuşi sau
  • a unui terţ (dar ele aparţin debitorului)
Pentru încuviinţarea acestei măsuri:
  • nu este necesară constatarea insolvabilităţii debitorului,
  • instanţa investită cu asemenea cerere nu este ţinută a verifica conţinutul şi cuantumul creanţei, ci numai  îndeplinirea condiţiilor sechestrului asigurator
 CONDIȚII DE ÎNFIINȚARE

Cele trei situaţii în care creditorul unei sume de bani poate solicita înfiinţarea unui sechestrul asigurator sunt:

1) Creanţa certă, lichidă şi exigibilă ESTE constatată în scris
  • creditorul trebuie să facă dovada că a declanşat procesul împotriva debitorului:
  1. prin copie a cererii de chemare în judecată cu data depunerii la instanţă sau – printr-un certificat de grefă la care se anexează şi copia cererii de chemare în judecată.
  • creanţa trebuie să fie:
  1.  certă,
  2. lichidă şi
  3. exigibilă
  4. constatată printr-un înscris
  • creditorul va putea fi obligat la plata unei cauţiuni:
  1.  în cuantumul stabilit de instanţă, nefiind o măsură obligatorie ci este la aprecierea instanţei
  2. nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, ce va fi valoarea creanţei exigibile a creditorului constatată în scris,
  3. iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani nu va depăşi suma de 10.000 lei.
2) Creanţa certă, lichidă şi exigibilă care NU este constatată în scris
  • creditorul trebuie să facă dovada că a declanşat procesul de fond împotriva debitorului:
  1.  prin copie a cererii de chemare în judecată cu data depunerii la instanţă sau
  2. printr-un certificat de grefă la care se anexează şi copia cererii de chemare în judecată.
  • să depună o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată
  1. este valoarea creanţei de care creditorul se prevalează, în absenţa unui înscris constatator
  2. cuantumul cauţiunii se va determina pe baza unui criteriu legal, ceea ce exclude aprecierea instanţei  (art. 1056 Cod civil – cel mult 20% din valoarea obiectului cererii).
  • dovada achitării cauţiunii se va ataşa încă de la depunerea cererii de sechestru asigurator, fiind o condiţie de admisibilitate.

Plata cauţiunii constituie o condiţie de fond pentru însăşi înfiinţarea sechestrului asigurator, iar nu de procedură, de natură a obstrucţiona accesul la justiţie. Neîndeplinirea obligaţiei de plata a cauţiunii duce la respingerea cererii ca inadmisibilă. Creditorul va putea recurge la o nouă cerere prin care să solicite aplicarea măsurii sechestrului asigurator, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat.

3) Creanţa certă, lichidă, constatată în scris, NEEXIGIBILĂ
  • creditorul nu este în posesia unei creanţe exigibile:
  1. adică ajunsă la termenul scadent sau
  2. pentru care nu a intervenit decăderea din beneficiul termenului ca modalitate a actului juridic civil (art .953 alin 3 Cod procedură civilă )
  • debitorul, prin conduita sa, reprezintă împrejurări de natură a conduce la decăderea din beneficiul termenului contractual, sancţiune de drept material:
  1. micşorează, prin fapta sa, asigurările date creditorului, sau
  2. nu dă asigurările promise sau
  3. există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea
  • cauţiunea obligatorie
  1.  în cuantum fixat de instanţă
  2. determinarea acesteia este în limita de cel mult 20% din valoarea obiectului cererii
PROCEDURA DE SOLUŢIONARE

Cererea se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în prima instanţă, indiferent dacă:

Creditorul ar putea iniţia deja executarea silită în baza hotărârii instanţei de apel care este executorie. Dacă pricina se află în recurs, cererea de sechestrul asigurator nu mai putea fi formulată deoarece ar fi lipsită de interes.

 CEREREA DE SECHESTRUL ASIGURATOR POATE FI INTENTATĂ
 Pe cale principală

Când creditorul recurge la formularea separată a acesteia

  • fie în timp ce pe rolul instanţei competente se află procesul privind fondul
  • fie ulterior dezinvestirii instanţei prin pronunţarea hotărârii asupra cererii de chemare în judecată,
  • până la pronunţarea instanţei de apel, când creditorul se afla deja în posesia unui titlu executoriu
Pe cale incidentală

În cadrul procesului asupra fondului

  • de la momentul promovării cererii de chemare în judecată pe fond împotriva debitorului
  • ca o cerere accesorie când completul investit cu soluţionarea cauzei va putea încuviinţa, prin încheiere executorie, măsuri asiguratorii

Prin art 96^1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se prevede că:

  • cererile accesorii referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de acelaşi complet, pe când
  • cererile privind măsurile asiguratorii se repartizează aleatoriu, dacă nu este pe rol o judecată asupra fondului.
Cererea de sechestru asigurator trebuie să respecte:
  • condiţiile generale de formă conform codului de procedură civilă,
  • reclamantului-creditor nu îi este impusă obligaţia de a individualiza bunurile mobile/imobile urmăribile asupra cărora solicita încuviinţarea măsurii

Atribuţia de a individualiza bunurile ce vor fi sechestrate se transferă executorului judecătoresc. Acesta trebuie să pună în executare măsura astfel încât să nu fie  disproporţionată pentru niciuna dintre părţile raportului juridic obligaţional.

 SOLUŢIONAREA CERERII SE FACE:
  • în camera de consiliu,
  • fără citarea părţilor,
  • prin încheiere executorie,
  • instanţa:
  1. stabileşte suma în limitele căreia urmează a se indisponibiliza bunurile mobile/imobile ale debitorului. Referinţa este valoarea creanţei certe a creditorului, exigibilă sau neexigibilă, constatată în scris sau nu.
  2. dacă este cazul fixează cuantumul cauţiunii şi termenul în care aceasta va trebui achitată
Condiţia fixării cauţiunii de către instanţă:
  • când cauţiunea se datorează obligatoriu (art 953 alin 2 si 3 Cod procedură civilă)
  • când stabilirea obligaţiei de a depune cauţiune este lăsată la latitudinea instanţei (art 953 alin 1 Cod procedură civilă).
Cuantumul cauţiunii poate fi:
  • unul fix– determinabil în funcţie de valoarea reclamată (art 952 alin 2 Cod procedură civilă) şi va fi depus de creditor odată cu cererea de sechestru asigurator
  • unul stabilit de instanţă iar pentru depunere va primi un termen în cadrul căruia să facă dovada consemnării ei

În cazul nedepunerii cauţiunii în termenul fixat de instanţă intervine desfiinţarea de drept a sechestrului asigurator. Înseamnă că instanţa se pronunţă asupra cererii anterior depunerii cauţiunii.

Încheierea prin care se soluţionează cererea de sechestru asigurator se comunică:               
  • creditorului de îndată de către instanţă, iar
  • debitorului i se va comunica prin executorul judecătoresc odată cu luarea măsurii. Aceasta pentru a nu acorda timp debitorului ca prin acte sau fapte să zădărnicească înfiinţarea efectivă a sechestrului, contrar finalităţii acestor măsuri.

Încheierea prin care se încuviinţează cererea de sechestrul asigurator:

  • este executorie de drept când este formulată ca o cerere accesorie în cadrul cererii de chemare în judecată vizând fondul
  • nu este necesară nici o altă autorizare sau încuviinţare dată de instanţă executorului judecătoresc
  • se va aplică fără somaţie ori înştiinţare prealabilă
  • nu va avea autoritate de lucru judecat asupra fondului.
Această autoritate va opera faţă de o altă cerere prin care se solicită:
  • instituirea aceleiaşi măsuri,
  • împotriva aceluiaşi debitor şi
  • pentru aceeaşi creanţă,
  • dacă au rămas neschimbate împrejurările pe care creditorul şi-a întemeiat prima cerere ce a fost respinsă

CĂI DE ATAC

Încheierea este supusă apelului:
  • în termen de 5 zile de la comunicare,
  • la instanţa ierarhic superioară,
  • se judecă de urgenţă şi cu precădere,
  • cu citarea în termen scurt a părţilor (art 159 cod procedură civilă).

Nerespectarea procedurii de citare este sancţionată cu nulitatea. Dacă cererea de sechestru asigurator se soluţionează în prima instanţă de curtea de apel, calea de atac va fi recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie putând pronunţa:

  • casarea cu trimitere (dacă se constată caracterul fondat al recursului).

Măsura sechestrului nu va putea fi niciodată încuviinţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

EXECUTAREA MĂSURII ASIGURATORIE

Măsura sechestrului asigurator se aduce la îndeplinire de executorul judecătoresc fără nici o altă formalitate. Executorul va acţiona pe baza cererii creditorului potrivit principiului disponibilităţii.

Etape procedurale:
  • cerere de executare silită adresată executorului de către creditor
  • încuviinţarea executării silite de către instanţa de executare, solicitată de executorul judecătoresc
  • se va proceda la executarea silită indirectă când obiectul titlului executoriu este o creanţă

Sechestrul asigurator – obiect

 Bunuri mobile corporale
  • executorul se deplasează în cel mai scurt timp la locul unde se află bunurile ce vor fi sechestrate,
  • în acel moment se va comunica şi debitorului încheierea de încuviinţare a măsurii asiguratorii,
  • din acel moment curge şi termenul de apel de 5 zile
  • sechestru se va aplica asupra bunurilor numai în măsura necesară realizării creanţei, instanţa fiind obligată să indice suma până la care se încuviinţează sechestru.
Bunuri mobile incorporale
  • precum acţiunile la societăţi, titlurile de credit sau alte bunuri mobile supuse unor formalităţi de publicitate,
  • aducerea la îndeplinire a măsurii va avea loc prin înscrierea:
  1. la registrul comertului,
  2. la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare,
  3. în registrul succesoral ţinut de camera notarilor publici sau
  4. în alte registre de publicitate, după caz.
  • menţiunea despre aplicarea sechestrului se va face la cererea executorului judecătoresc, conf. art 742 alin 1 cod procedură civilă
Bunuri imobile

Aducerea la îndeplinire a măsurii se realizează prin înscrierea sechestrului:

  1. aparţine vreunui profesionist,
  2. este constituit ca aport la capitalul social sau
  3. face parte din activul patrimonial al unei societăţi, debitoare a titularului cererii de sechestru
Efectul măsurilor de publicitate
  • opozabilitatea sechestrului tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra bunului imobil sau mobil sechestrat

Contestaţia la executare împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului asigurator

  • persoana interesată în formularea contestaţiei poate fi creditorul, debitorul, terţul care posedă bunuri ale debitorului ori un terţ ce este vătămat prin măsura dispusă.
  • instanţa competentă va fi instanţa de executare.

DESFIINŢAREA DE DREPT SECHESTRUL ASIGURATOR

Situaţiile în care intervine desfiinţarea de drept a măsurii sechestrului asigurator sunt cele în care nu se depune cauţiunea în termenul stabilit de instanţă:

  • la o dată ulterioară celei a soluţionării cererii– cuantumul fiind fixat de instanţă. Creditorul este ţinut să facă dovada consemnării ei în termenul fixat de instanţă. Constatarea nedepunerii cauţiunii va avea loc la termenul fixat prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor.
  • concomitent cu formularea cererii de sechestrul– când este obligatorie, constituind o condiţie de admisibilitate a sechestrului. Cuantumul ei este jumătate din valoarea creanţei. Simpla nedepunere în cuantumul stabilit concomitent cu formularea cererii duce la respingerea cererii ca inadmisibilă.

RIDICAREA SECHESTRULUI ASIGURATOR

Dacă debitorul va constitui la dispoziţia creditorului o garanţie (reală sau personală) îndestulătoare (art. 957 cod procedură civilă) este îndreptăţit :

  • să formuleze o cerere prin care solicită ridicarea sechestrului
  • bunurile sale vor fi scoase de sub măsura indisponibilizării şi
  • va putea încheia inclusiv acte de dispoziţie în legătura cu ele
Cererea se soluţionează:
  • în camera de consiliu
  • de urgenţă
  • cu citarea în termen scurt a părţilor
  • printr-o încheiere supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunţare (condiţionat de legalitatea procedurii de citare a părţilor pentru data când s-a soluţionat cererea de ridicare sechestrul asigurator, fiindu-le respectat dreptul la apărare)
  • la instanţa ierarhic superioară
  • calea de atac va fi recursul, ce va fi soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dacă competenţa de primă instanţă revine curţii de apel
  • apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere

Debitorul este îndreptăţit să ceară ridicarea măsurii sechestrului când cererea principală în temeiul căruia a fost încuviinţată măsura asiguratorie a fost:

  • anulată
  • respinsă
  • perimată prin hotărâre definitivă ori
  • dacă cel care a făcut-o a renunţat la judecarea ei, debitorul este îndreptăţit să ceară ridicarea măsurii sechestrului.

Debitorul formulează o cerere de ridicare a sechestrului de către instanţa care a încuviinţat-o, întrucât măsurile asiguratorii nu mai servesc scopului pentru care legea le-a instituit. Încheierea pronunţată în soluţionarea acestei cereri este definitivă, nefiind supusă nici apelului, nici recursului.

VALORIFICAREA BUNURILOR SECHESTRATE

Creditorul are posibilitatea de a proceda la executarea silită asupra bunurilor sechestrate:

  • când creditorul a obţinut titlul executoriu împotriva debitorului,
  • pretenţia sa a fost admisă în tot sau în parte printr-o hotărâre definitivă,
  • debitorul este obligat să îi plătească o anumită sumă de bani
 Etape procedurale
  • cerere de executare silită adresată executorului judecătoresc de către creditorul care a obţinut titlul executoriu ( art 664 Cod procedură civilă)
  • încuviinţarea executării silite de instanţa de executare la cererea executorului judecătoresc. După obţinerea încheierii de încuviinţare a executării silite va proceda la executarea silită mobiliară sau/şi imobiliara, prin valorificarea bunurilor indisponibilizate.
  • nu este necesară o nouă sechestrare pentru bunurile sechestrate asigurator, executorul judecătoresc fiind obligat să verifice:
  1. dacă bunurile respective se găsesc la locul aplicării sechestrului şi
  2. dacă nu au fost substituite sau degradate,
  3. dacă cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creanţei să sechestreze alte bunuri ale debitorului. Riscul pieirii bunurilor între momentul aplicării măsurii şi cel al executării silite a titlului executoriu obţinut de creditor rămâne asupra proprietarului.

 

Similar Posts

6 Comments

  1. Fiti amabila. In cazul unui sechestru asigurator si poprire in urma unui control antifrauda in cat timp ANAF are obligatia sa faca inspectia fiscala?

    Sechestrul s-a ridicat pentru ca am acoperit cu bani suma scrisa in procesul verbal emis de antifrauda. Dar au trecut deja 5 luni si nu avem nici o notificare.

    In data de 17.10 a venit oficial poprirea. Pana cand ne pot tine cu banii blocati ?

    1. Măsurile asigurătorii instituite se ridică, în tot sau în parte, prin decizie motivată, de către creditorul fiscal, când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.
      Când măsurile asigurătorii au fost luate înainte de emiterea titlului de creanţă acestea încetează dacă titlul de creanţă nu a fost emis şi comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii.
      În cazuri excepţionale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de organul fiscal competent, prin decizie.
      Organul fiscal are obligaţia să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult două zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanţia (Art. 213 Cod procedură fiscal).
      Dacă aţi achitat integral debitul, sunteţi îndreptăţit să formulaţi o cerere prin care solicitaţi ridicarea popririi/sechestrului asiguratoriu. O adresaţi la ANAF de unde a venit în control.
      Mai există şi posibilitatea de a se face reverificarea unei anumite perioade dacă de la data încheierii verificării fiscale şi până la data împlinirii termenului de prescripţie apar date suplimentare necunoscute organului fiscal la data efectuării verificării.
      Termenul de prescripţie este de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.

  2. Buna ziua,
    In urma unei proceduri penale pentru frauda la FISC, o fost pus sechestru pe bunuri comune, iar acum ANAF nu vrea sa faca partajul pentru a determina cota parte a sotului care este singur dator, datorie personala nu in comun cu sotia, sechestru a fost pus pe bunuri in codevalmasie, indivisate, ori sotia lui vrea sa faca parrtaj in instanta pentru a scoate bunurile iei de sub sechestru deoarece numai asa poate sa le lase mostenire. ANAF nu vrea sa faca partaj si nu poate sa esecute bunurile sub sechestru pentru ca sunt bunuri comune, legea impiedica executarea bunurilor ocmune fara a face mai intai partaj, articlol 818 du codul de porcedura civil
    Intrebarea este cum ar putea sotia sa oblige pe ANAF sa faca partajul pentru ca partajul costa 10 000 de lei,
    Multumes anticipat

    1. Prin Contestație la executare împotriva actelor de executare silită abuzive.În această situație, executarea se face de organele de executare ale ANAF. în baza prevederilor Codului de procedură fiscală. Nu se aplică lega de drept comun, adică codul de procedura civilă.Dar și așa, trebuie să fie respectată procedura legală.Mai jos sunt articolelecare vă îndreptățesc să faceți aceste demersuri (art.242, 260, 261 și următoarele Cod procedura fiscală)

  3. Buna ziua!Am cumparat o semiremorca !
    Cand am mers la inmatriculari mi s a zis ca are sechestru!Am sunat proprietarul si mi a zis ca este rezolvata problema doar ca executorul nu a trimis catre organele abilitate documentul de scoatere de sub sechestru!
    Vs rog sa imi ziceti ce am de facut!
    Multumesc!

    1. Mergeți la executorul judecătoresc care a instrumentat dosarul, înregistrați o cerere prin care solicitați să efectueze toate demersurile pentru a radia sechestrul din evidența tuturor instituțiilor abilitate.
      Trebuie să aveți dovada, de la proprietar, că a fost închis dosarul de executare, că a fost achitată obligația,…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.