Procedura ofertei de plata si consemnatiunea

∞ Cine are nevoie de bunăvoință, să dea și el dovadă de ea ∞

Procedura ofertei de plata si consemnatiunea este o procedură prin care debitorul se liberează de obligația sa față de creditorul care refuză să primească plata. Este reglementată de art.1006-1013 Cod procedură civilă.

Art. 1006 Cod procedură civilă Când creditorul refuză să primească plata de la debitor, acesta din urmă este în drept să facă ofertă reală şi să consemneze ceea ce datorează” 

Procedura ofertei de plata dă posibilitatea liberării debitorului de bună credinţă de obligaţia sa faţă de creditor când acesta ar încerca să împiedice liberarea acestuia din motive ca:

  • continuarea perceperii dobânzilor
  • continuarea păstrării lucrul primit în gaj
  • constituirea unui motiv de desfiinţare a contractului/convenţiei din vina debitorului, etc.

Infografic-procedura-ofertei-de-plata-si-consemnatiunea

Condiţiile procedurii ofertei de plata

Debitorul se poate libera făcând creditorului o ofertei de plata reală urmată de consemnaţiune, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) Refuzul creditorului de a primi plata

Debitorul trebuie să facă dovada:

  • ofertei de plata ce a fost făcută creditorului, reprezentantului său ori persoanei indicate de către acesta sau autorizate de către instanţă a primi plata (art. 1476 cod civil)
  • ofertei de plata ce corespunde întocmai obligaţiei de plată a debitorului:
  1.  plata nu este afectată de un termen conceput în interesul legitim al creditorului,
  2.  este integrală şi este oferită în condiţiile stabilite de părţi
  3.  corespunde întocmai condiţiilor legale şi convenţionale, ţinând cont de natura şi întinderea obligaţiei debitorului.
b) Refuzul de plată poate fi explicit sau tacit 

Condiţia este îndeplinită dacă pasivitatea creditorului sau a persoanei în drept să primească plata liberatorie poate fi asimilată refuzului de plată.

 c) Refuzul de plată să poată fi demonstrat prin orice mijloc de probă
  1. este fapt juridic

Oferta de Plata

Condiţiile ce trebuie să le îndeplinească condițiile ofertei de plata pentru a avea efectul liberatoriu:

 Condiţii de formă ale ofertei de plata

Emiterea unei somaţii către creditor sau către persoana care poate primi valabil plata în numele acestuia

Somaţia trebuie să cuprindă:
  1. invitaţia de a primi plata,
  2. indicarea locului unde, a datei şi orei când suma sau obiectul oferit urmează să fie predate, confirmând caracterul real al ofertei

Lipsa indicării în somaţie a locului, datei şi orei când suma oferită va fi predată:

  • dă acesteia caracterul unei simple notificări, dovedind că oferta este neserioasă
  • face imposibilă constatarea refuzului creditorului de acceptare a plăţii, constatare făcută de executor
Comunicarea somaţiei de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află:
  • domiciliul sau sediul creditorului sau
  • domiciliul ales al acestuia pentru desfăşurarea procedurilor legate de executarea convenţiei ori pentru corespondenţă

Este exclusă obţiunea domiciliului procesual al părţii, implicit a domiciliului procesual ales, fiind o fază preprocesuală a procedurii, alegerea de domiciliu procesual nu ar fi posibilă.

Respectarea dispoziţiilor generale legale privind procedura ofertei de plata şi consemnaţiunea

– din Legea nr.188/2000 a executorilor judecătoreşti şi codul de procedură civilă. Nu sunt aplicabile dispozițiile incidente în materia plăţii silite.

Când oferta de plata se realizează în faţa instanţei, în cursul unui proces, în condiţiile art.1011 Cod procedură civilă, nu se impune parcurgerea acestei proceduri (emiterea somației si comunicarea prin intermediul executorului).

Condiţii de fond ale ofertei de plata

Să fie reală – caracter ce se stabileşte prin evaluarea condiţiilor de valabilitate a plăţii:

  • din convenţia părţilor,
  • prevăzute de art. 1480 şi următoarele cod civil
Caracterul real se stabileşte din prisma condiţiilor referitoare la:
  • caracterul conform şi integral la plăţi

– pentru valabilitatea ofertelor reale făcute de un debitor creditorului său, se cere ca oferta să cuprindă:

  1. capitalul datorat,
  2. cât şi dobânzile exigibile sau o sumă oarecare pentru sumele nelichidate
  • scadenţa şi caracterul perfect al obligaţiei de plată;
  • respectarea condițiilor privind locul şi data plăţii,
  • respectarea cheltuielilor impuse de efectuarea plăţii şi ofertei de plată dacă sunt în sarcina debitorului
  • oferta trebuie să fie adresată creditorului sau persoanei împuternicite să o primească. Această persoană trebuie să fie şi capabilă (art.1476 cod civil).

Orice viciu de formă sau de fond al ofertei impune nulitatea acesteia. Nulitatea ofertei de plată poate avea ca efect sancţionarea contractului prin incidenţa unei clauze rezolutorii.

Soluţii ale procedurii ofertei de plata

După comunicarea ofertei, creditorul va putea:

  • să o accepte prin primirea bunului ori
  • să o refuze
Acceptarea ofertei de plata

Somaţia comunicată creditorului sau celui în drept să primească plata poate să determine acceptarea plăţii care poate fi expresă sau tacită.

Acceptarea plăţii presupune prezentarea creditorului sau celui în drept să primească plata la locul stabilit în somaţie în vederea primirii plăţii sau ridicării bunului care face obiectul material al plăţii.

Acceptarea plăţii urmată de primirea sumei de bani sau a bunului cu care se face plata are efect liberatoriu pentru debitor. Acceptarea ofertei şi primirea efectivă a plăţii va fi consemnată de executorul judecătoresc printr-un proces-verbal, care are şi semnificaţia încheierii procedurii de plată.

Refuzul ofertei de plata

Refuzul de acceptare a plăţii în urma procedurii ofertei se constată prin întocmirea unui proces-verbal de către executorul judecătoresc.

Refuzul de acceptare a plăţii realizate de debitor în procedura ofertei de plată are semnificaţia punerii creditorului în întârziere, cu toate consecinţele legate de accesorii, garanţii şi riscuri.

Consemnarea plăţii

Pentru atingerea scopului liberator de datorie al procedurii, debitorul va putea să consemneze suma sau bunul la dispoziţia creditorului.

Etape procedurale

1) Emiterea unei noi somaţii adresată creditorului
  • această somaţie este act distinct de somaţia care integrează oferta reală de plată
  • este comunicată tot de executorul ce a efectuat procedura ofertei de plată

O notificare  emisă de debitor, indiferent de formula de comunicare folosită, nu poate avea semnificaţia reală a acestei somaţii.

Somaţia:

  • precede consemnarea bunului
  • cuprinde în mod obligatoriu ziua, ora şi locul unde suma, sau bunul oferit se va depune
  • este afectată valabilitatea ei şi a actelor succesive ei prin lipsa acestor menţiuni obligatorii
2) Consemnarea bunului

Este un act material prin care debitorul depune (depozitează) la dispoziţia creditorului suma sau bunul oferit. Se poate consemna la CEC Bank, la o unitate specializată sau la orice altă instituţie de credit. Consemnarea bunurilor se face în condiţiile prevăzute de lege.

Unitatea la care urmează a se face consemnarea este obligată să accepte consemnarea şi nu o poate condiţiona de existenţa acordului creditorului.

Actul material de consemnare a sumei sau a bunului oferit ca plată are două aspecte particulare:

  • toate cheltuielile de consemnarea bunului oferit sunt în seama creditorului 
  1. acestea nu îl pot implica pe creditor într-o relaţie obligaţională directă cu depozitarul
  2. aceste costuri, chiar dacă vor fi suportate de creditor, sunt un efect al raportului juridic dintre creditor şi debitor
  3. în acest raport creditorul va fi ţinut de tot ceea ce consemnarea implică
  4. debitorul se va regresa împotriva creditorului său după plata bunului consemnat către depozitar
  • actul consemnării bunului oferit ca plată, ca act material, nu trebuie privit în sensul său absolut

-debitorul poate începe vânzarea publică dacă:

  1. dacă natura bunului face imposibilă vânzarea,
  2. dacă bunul este perisabil ori
  3. dacă depozitarea lui necesită costuri de întreţinere ori cheltuieli considerabile,
  • consemnarea se va strămuta asupra preţului obţinut dintr-o astfel de valorificare a bunului destinat plăţii

Lichidarea bunului trebuie:

  1. să respecte condiţiile şi formalităţile reglementate de lege
  2. în special va trebui să aibă autorizarea instanţei în acest scop
3) Depunerea dovezii efectuării consemnării – recipisa de consemnare
  • depunerea se face de către debitor,
  • depunerea se face la executorul judecătoresc care a trimis somaţia
  • semnifică finalizarea procedurii şi liberarea debitorului, dacă, la sesizarea creditorului, instanţa nu anulează oferta de plată şi consemnaţiunea (art.1010 alin.1 şi 3 Cod procedură civilă).

Actul de liberare a debitorului care face dovada executării plăţii va fi:

  • încheierea emisă de executor (art.1010 alin.1 Cod procedură civilă)
  • hotărârea judecătorească dacă creditorul formulează acţiune pentru anularea încheierii

Acţiunea de anulare a ofertei de plata şi consemnaţiune

  1. acţiunea este la sesizarea creditorului
  2. soluţiile posibile a fi pronunţate de instanţă sunt:
  • admiterea acţiunii– întreagă procedură va fi invalidată şi va putea să fie reluată, lăsând fără semnificaţie actele făcute de debitor în vederea plăţii
  • respingerea acţiunii– hotărârea judecătorească este actul final al procedurii

Actul liberării debitorului va fi tot încheierea executorului, a cărei legalitate a fost verificată (art.1010 Cod procedură civilă). Controlul jurisdicţional al procedurii semnifică validarea, ca act cu însemnatate liberatorie pentru debitor.

Recipisa de consemnare a bunului sau a sumei oferite ca plată:
 Ridicarea sumei sau bunului consemnat
  • vor putea fi ridicate în condiţiile legii
  • ridicarea reprezintă totuşi o facultate pentru creditor
  • în cazul lipsei cererii de eliberare din partea creditorului, în condiţiile legii, bunul va putea fi valorificat ca bun fără stăpân
  • valorificarea se face în condiţiile OG nr.14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului

Consemnarea bunului este reversibilă. Astfel, debitorul poate retrage bunul consemnat în scopul liberării sale:

a) până la acceptarea consemnării de către creditor,
  •   acceptarea consemnării se face expres sau tacit, prin nedeclanşarea controlului jurisdicţional în condiţiile art. 1010 Cod procedură civilă.
b) până la validarea sa în instanţă,
  •  atunci când această procedură este declanşată
  •  dacă debitorul retrage bunul consemnat până la acceptarea consemnării sale de către creditor, creanţa creditorului renaşte cu toate garanţiile şi accesoriile sale.                            
  1. efectul este liberarea debitorului
  2. prin încheierea pronunţată de executorului judecătoresc va lua act:
  • de efectuarea plăţii şi
  • liberarea debitorului

3. încheierea se emite după depunerea recipisei de consemnare, eliberată de depozitar debitorului ca urmare a consemnării bunului

    4. încheierea se pronunţă de către executor printr-o procedură graţioasă, nejurisdicţională, dată fără citarea părţilor, nefiind precizată o limită de timp în care acest act trebuie emis. Încheierea trebuie să fie emisă de îndată după depunerea recipisei de către debitor. Executorul va verifica condiţiile formale legale ale procedurii.

În termen de 5 zile de la emiterea încheierii, aceasta trebuie comunicată creditorului de către executor, în vederea acceptării sau contestării sale.

Până la acceptarea ofertei de plata, potrivit declaraţiei creditorului sau pînă la validarea sa de către instanţă:
  • bunul oferit şi consemnat ca plată poate fi retras de către debitor,
  • creanţa renaşte cu toate garanţiile şi accesoriile sale din momentul retragerii bunului
Ulterior acceptării şi validării procedurii ofertei de plata
  • retragerea sumei sau a bunului consemnat de către debitor se situează în afara raportului juridic care a generat obligaţia de plată,
  • debitorul nu mai poate să retragă suma depusă în prejudiciul codebitorilor sau fideiusorilor săi, chiar cu consimţământul creditorului
Dacă după acest moment debitorul îşi retrage suma, cu consimţământul creditorului:
  • codebitorii şi fidejusorii sunt liberaţi,
  • creditorul pierde dreptul de privilegii sau ipoteci pentru plata creanţei sale

Contestarea încheierii executorului judecătoresc

  •  Debitorul ar putea ataca în justiţie un eventual refuz al executorului de a emite încheierea.
  • Creditorul poate ataca în justiţie încheierea prin care executorul judecătoresc constată efectuarea plăţii şi liberarea debitorului. Contestaţia se formulează în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii, fiind un termen procedural de decădere.
Obiectul acţiunii de soluţionare a contestaţiei îl constituie:
  • controlul de legalitate al acestei încheieri, dar şi
  • verificarea valabilităţii de fond şi formă a ofertei reale şi consemnaţiunii
  • verificarea efectului său liberator pentru debitor

În lipsa acestei contestații, oferta şi consemnaţiunea devin perfecte, fiind considerate acceptate de creditor şi îşi produc deplin efectul de liberare a debitorului. Instanţa competentă material este judecătoria, iar teritorial instanţa în circumscripţia căreia s-a făcut consemnarea. Hotărârea instanţei este supusă numai apelului în 10 zile de la comunicare.

Instanţa sesizată cu judecarea acestei acţiuni va putea:
  • să admită cererea creditorului, să anuleze încheierea executorului judecătoresc şi actele care au stat la baza acesteia, procedura urmând a fi reluată de la actul anulat, la iniţiativa debitorului
  • să respingă cererea ceea ce semnifică validarea ofertei şi a consemnaţiunii

PROCEDURA OFERTEI DE PLATA ÎN FAŢA INSTANŢEI

 În cursul desfăşurării procesului intentat de creditor ce are ca scop tocmai plata, debitorul poate:

  • să achieseze la pretenţiile creditorului, ce impune pronunţarea unei hotărâri dublată de
  • să facă o ofertă reală de plată a obligaţiei care face obiectul litigiului în faţa instanţei de judecată. Ea trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ca ofertă reală
Oferta reală de plată făcută de debitor în timpul procesului:
  • este un incident, astfel încât instanţa îl va analiza prioritar fondului şi oricărei altei chestiuni
  • este soluţionată exclusiv de instanţa care judecă procesul, indiferent de stadiul procedurii: fond, apel, recurs.
  • întotdeauna însoţeşte un act de dispoziţie al părţii, care, în plan procesual, îi este recunoscut acesteia în orice stadiu al judecăţii

După verificare, instanţa va constata caracterul real al ofertei prin încheiere, al cărei principal efect îl reprezintă punerea în întârziere a creditorului.

Creditorul poate:
  • acceptă oferta şi primi plata concomitent efectuării ofertei
  • atât oferta de plată cât şi liberarea debitorului se pot constatata printr-o încheiere unică,
  • o poate accepta şi succesiv, instanţa pronunţând o noua încheiere
  • contestă plata, instanţa trebuind să analizeze şi să soluţioneze acest incident
  • printr-o încheiere
  • creditorul ar putea reveni asupra refuzului, acceptând plata, ulterior soluţionării

Dacă creditorul refuză plata astfel oferită, tacit sau expres, atunci plata trebuie consemnată în condiţiile art.1009 alin. 2 Cod procedură civilă. Recipisa de consemnare va fi pusă la dispoziţia instanţei, care, prin încheiere, va constata liberarea debitorului.

Până la pronunţarea acestei încheieri, bunul oferit ca plată poate fi retras de debitor, cu consecinţele stabilite prin art.1516 Cod procedură civilă. Toate aceste încheieri au caracter interlocutoriu şi nu mai pot fi cenzurate decât în sistemul căilor de atac, iar încheierile date în recurs sunt definitive. Prin această procedură se suprimă în mod justificat atât necesitatea somării succesive a creditorului, dar şi lipsa dreptului de contestare al acestuia.

 RADIEREA IPOTECILOR

Actele care constată plata creanţei sunt:

  • procesul-verbal prin care executorul judecătoresc constată acceptarea ofertei de plata reale de către creditor
  • încheierea prin care executorul judecătoresc constată efectuarea plăţii şi liberarea debitorului prin încheierea instanţei prin care dispune liberarea debitorului (fie ca efect al acceptării ofertei, fie după consemnarea plăţii şi depunerea recipisei de către debitor)
Momentul în care se produce liberarea debitorului (efectul ofertei de plata reale):
  • de la data consemnării plăţii când încheierea executorului este suspendată până la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei,
  • de la data consemnării plăţii constatate prin încheierea instanţei. Efectul se produce independent de data soluţionării eventualelor căi de atac împotriva încheierii instanţei.

Din momentul plăţii datoriei se sting toate accesoriile şi toate garanţiile reale care o însoţesc. De la data considerată data plăţii, debitorul sau garantul este liberat de sarcina de garanţie constituită pentru a însoţi creanţa a cărei plată a fost stinsă în aceste condiţii.

În acest caz nici stingerea garanţiei nu este condiţionată de acceptarea din partea creditorului, deoarece ea însoţeşte în mod obiectiv creanţa, care a fost plătită.

Poate cere radierea din cartea funciară sau din alte registre publice a drepturilor de ipotecă constituite în vederea garantării creanţei stinse în condiţiile prezentului titlu:

  • debitorul obligaţiei de plată,
  • debitorul garanţiei ipotecare,
  • orice persoană interesată

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.