Pensia de invaliditate si pensia de urmas

Pensia de invaliditate și pensia de urmaș sunt două tipuri de pensii din sistemul public de pensii care oferă sprijin financiar persoanelor afectate de incapacitate de muncă sau familiilor celor decedați. Fiecare dintre aceste pensii are condiții și criterii specifice de eligibilitate, precum și diferite modalități de calcul.

Pensia de invaliditate

Aceasta este acordată persoanelor care nu mai pot lucra din cauza unei incapacități temporare sau permanente. În România, pentru a beneficia de pensia de invaliditate, solicitantul trebuie să treacă printr-o evaluare medicală care să ateste gradul de invaliditate.

Art. 61 din Legea nr.360/2023

• (1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:
• a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;
• b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca.

(2) La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat:

• începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare,
• ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum şi
• ale art. 6 alin. (2) şi (3) din prezenta lege.

• (3) Au dreptul la pensie de invaliditate şi elevii, ucenicii şi studenţii care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
• (4) Au dreptul la pensie de invaliditate angajaţii români:
  • care prestează muncă în străinătate din dispoziţia angajatorilor români, în condiţiile legii şi ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz,
  • dacă au înregistrat un accident de muncă şi deţin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislaţiei de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.

Pensia se calculează în funcție de stagiul de cotizare și de gradul de invaliditate, existând trei categorii: invaliditate totală, invaliditate parțială și invaliditate temporară.

Conform Legii nr. 360/2023 privind pensiile de invaliditate, aceasta reglementează modul de acordare a pensiei pentru persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.

Definiția invalidității

Conform Legii nr. 360/2023, invaliditatea se definește prin pierderea parțială sau totală a capacității de muncă ca urmare a unei afecțiuni medicale. Invaliditatea poate fi:

• Invaliditate totală: atunci când persoana nu mai poate exercita nicio activitate profesională din cauza stării de sănătate.
• Invaliditate parțială: atunci când persoana poate munci doar într-un anumit domeniu, într-o formă adaptată condiției sale, pierzând cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.

Criteriile de acordare a pensiei de invaliditate

Pensia de invaliditate se acordă în urma evaluării de către o comisie medicală a persoanei respective. Aceste comisii sunt desemnate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), iar evaluarea are în vedere:

• Gradul de invaliditate: se determină pe baza stării de sănătate a persoanei și a pierderii capacității de muncă.
• Durata pierderii capacității de muncă: invaliditatea poate fi temporară sau permanentă, iar pensia se va acorda în funcție de aceasta.
• Contribuția la sistemul public de pensii: pentru a beneficia de pensia de invaliditate, persoana trebuie să fi contribuit la sistemul de pensii pentru o anumită perioadă de timp, conform reglementărilor din Legea nr. 360/2023.

Categoriile de invaliditate

Legea stabilește mai multe grade de invaliditate, în funcție de nivelul capacității de muncă pierdute:

• Invaliditate de gradul I (totală): persoana nu mai poate desfășura niciun tip de muncă, iar pensia acordată în acest caz este mai mare.
• Invaliditate de gradul II (parțială): persoana poate desfășura activități de muncă adaptate, dar a pierdut mai mult de 50% din capacitatea de muncă.
• Invaliditate de gradul III (ușoară): persoana poate desfășura activități ușoare, dar și în acest caz există o reducere semnificativă a capacității de muncă.

Cum se calculează pensia de invaliditate

Pensia de invaliditate se calculează în funcție de mai mulți factori:

• Veniturile realizate anterior invalidității: se iau în calcul veniturile din perioada în care persoana a lucrat și a contribuit la sistemul de pensii.
• Perioada de contribuție: pentru a beneficia de pensia de invaliditate, persoana trebuie să fi avut o perioadă minimă de contribuție, care poate varia în funcție de vârsta și durata carierei.
• Gradul de invaliditate: pensia este mai mare pentru persoanele cu invaliditate totală (gradul I) și mai mică pentru cele cu invaliditate parțială (gradele II și III).

Durata pensiei de invaliditate

Durata pensiei depinde de gravitatea invalidității și de condițiile medicale ale persoanei. În cazul în care invaliditatea este temporară, pensia poate fi acordată pe o perioadă limitată de timp, iar la sfârșitul perioadei se face o nouă evaluare.

Modificări aduse de Legea nr. 360/2023

Legea nr. 360/2023 a venit cu o serie de îmbunătățiri față de legislația anterioară:

• Clarificarea condițiilor pentru acordarea pensiei de invaliditate: a fost stabilită o procedură mai transparentă de evaluare a persoanelor care solicită pensia de invaliditate.
• Perioade de contribuție flexibilizate: persoanele care nu au o perioadă de contribuție completă pot beneficia de pensie de invaliditate, în anumite condiții, pe baza evaluării medicilor.
• Modificarea valorii pensiei: pensiile de invaliditate vor fi ajustate în funcție de veniturile anterioare și de gradul de invaliditate.

Pensia de invaliditate este un drept important pentru persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor afecțiuni medicale.

Cine are dreptul la pensia de invaliditate

• persoanele asigurate la momentul solicitării;
• persoanele care nu mai au calitatea de asigurat

Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă

Această trecere se realizează la împlinirea:

• vârstei standard de pensionare sau
• vârstei standard reduse

Dacă pensia pentru limită de vârstă este mai mică decât pensia de invaliditate poate primi în continuare pensia de invaliditate. In situaţia în care se trece de la pensia de invaliditate gradul I la pensia pentru limită de vârstă, indemnizaţia de însoţitor se păstrează indiferent de pensia pentru care se optează.

Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se realizează din oficiu. Legea nu prevede dreptul de opţiune de la pensia de invaliditate la pensia anticipată sau anticipată parţială.

Încadrarea în grad de invaliditate

Încadrarea într-un grad de invaliditate se face de către comisia de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii, de care aparține persoana în cauză. La încadrarea în grad de invaliditate se are în vedere pierderea capacității de muncă, nu diagnosticul ca atare.

 Situaţiile când se mai fac revizuirii medicale periodice

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare. Termenele de reviziune sunt stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

• a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
• b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
• c) redobândirea capacităţii de muncă.

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

• a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
• b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
• c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.

Condiţiile solicitării pensiei de invaliditate

Asiguraţii sistemului public care şi-au pierdut capacitatea de muncă pot solicita pensie de invaliditate dacă sunt încadraţi într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii.

Pensia de urmaș

În cazul decesului pensionarului sau a persoanei care îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş: copiii şi soţul supravieţuitor.

Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Aceasta se oferă membrilor de familie ai unei persoane decedate care avea calitatea de asigurat sau pensionar. Condițiile de acordare includ dovada statutului de urmaș (soț, soție, copii, părinți) și, în funcție de gradul de rudenie, pensia se calculează procentual din pensia de care beneficia persoana decedată. De asemenea, există reglementări referitoare la venitul maxim pe care îl pot obține urmașii pentru a păstra dreptul la pensie.

Drepturile soțului supraviețuitor

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensia de urmaș în următoarele condiții:

La împlinirea vârstei standard de pensionare, pe toată durata vieții, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Dacă căsătoria a fost de cel puțin 10 ani, pensia se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună (sau 6% pe an) de căsătorie în minus.

Dacă soțul supraviețuitor este încadat într-un grad de invaliditate I sau II, are dreptul la pensia de urmaș dacă:

• Nu a împlinit vârsta standard de pensionare.
• Durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.
• Nu realizează venituri lunare dintr-un contract de muncă, raport de serviciu sau alte surse similare, iar venitul său lunar este mai mic decât salariul minim brut pe țară.

Dacă decesul soțului susținător a avut loc în urma unui accident de muncă sau unei boli profesionale:

-soțul supraviețuitor are dreptul la pensie, indiferent de durata căsătoriei, dacă nu a împlinit vârsta de pensionare și nu realizează venituri lunare din activități similare celor menționate mai sus.

Dacă decesul soțului survine în alte circumstanțe:

-pensia de urmaș se acordă pe o perioadă de 6 luni de la deces, cu condiția ca soțul supraviețuitor să nu realizeze venituri lunare și să nu depășească salariul minim brut pe țară.

Dacă soțul supraviețuitor are în îngrijire copii până la vârsta de 7 ani:

-pensia de urmaș se acordă până la vârsta de 7 ani a ultimului copil, dacă nu realizează venituri din muncă și nu depășește salariul minim brut pe țară.

Procedura de solicitare

Cererea de pensionare trebuie depusă la casa de pensii competentă teritorial, împreună cu documentele necesare, care pot include:

• Cererea pentru înscrierea la pensie.
• Certificatul de deces al susținătorului decedat.
• Actele de stare civilă ale urmașilor și ale reprezentantului legal.
• Decizia medicală asupra capacității de muncă, dacă este cazul.
• Adeverința de studii pentru copiii care urmează cursuri de învățământ.
• Actele doveditoare ale cauzei decesului, dacă acesta a fost provocat de un accident de muncă sau o boală profesională.
• Documentele care atestă aplicarea legislației de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs într-un alt stat.

Pentru persoanele care se află în afaceri internaționale, cererea poate fi depusă prin mandatar desemnat.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:

• pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani
• când durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus
• indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an

Cumularea pensiei de urmaş cu venituri de natură salarială

Începând cu 1 ianuarie 2011, copiii beneficiari ai unei pensii de urmaș, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora. Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi dependente, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut  pe țară

Se încadrează:

• persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;
• funcţionarii publici;
• persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective, în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului,
• membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate contractului individual de muncă

Vârsta până la care copiii pot beneficia de pensie de urmaş

Vârsta până la care copiii pot beneficia de pensie de urmaş este:

• până la vârsta de 16 ani;
• până la împlinirea vârstei de 26 de ani (fără a depăşi această vârstă) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă invaliditatea, dovedită prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale,  s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile de mai sus.

Condiţiile acordării pensiei de urmaş

Copiii şi soţul supravieţuitor pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie dacă:

• au dreptul la o pensie proprie
• îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat

 Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soțului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat:

• era pensionar sau
• îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii

Când se poate solicita pensia de urmaş

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:

a) la împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata căsătoriei a fost de 15 ani sau de cel puţin 10 ani ;

b) indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;

c) indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă:

• decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi
• dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut ;

d) indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, pe o perioadă de 6 luni de la data decesului:

• dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau
• dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut ;

e) soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani:

• nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau
• dacă veniturile lunare sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut – până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani

Cuantumul pensiei de urmaş

Cuantumul pensiei se stabileşte, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

1. pentru un singur urmaş               – 50%;
2. pentru 2 urmaşi                             – 75%;
3. pentru 3 sau mai mulţi urmaşi   – 100% .

Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:

• a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
• b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

În cazul copiilor orfani de ambii părinţi pensia de urmaş rezultă din însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte. În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu prevederile legale.