OUG nr. 49 din 2009 stabilirea prestatorilor de servicii

OUG nr. 49 din 2009 stabilirea prestatorilor de servicii privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 366 din 1 iunie 2009 (abrogat)

OUG nr. 49 din 2009

• reglementează cadrul legal pentru stabilirea prestatorilor de servicii de transport rutier în România,
• vizează organizarea și funcționarea sectorului de transport rutier,
• instituie norme pentru autorizarea și controlul prestatorilor de servicii, precum și
• reglementarea licențierii activităților de transport,
• în scopul asigurării unui sistem de transport sigur și eficient.

Context și scop

OUG nr. 49/2009 a fost adoptată cu scopul de:

• a pune în aplicare norme europene în domeniul transporturilor rutiere și
• pentru a asigura transparență, legalitate și eficiență în sectorul transporturilor.

Astfel, ordonanța reglementează activitățile de transport rutier pentru marfă și pasageri, stabilind:

• cerințele și condițiile pentru obținerea licenței de transport, precum și
• normele de siguranță rutieră și protecția consumatorilor.

Principalele reglementări

Licențierea prestatorilor de servicii

Ordonanța definește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici pentru a obține licențe de transport, inclusiv cerințe de securitate, experiență și competențe ale personalului.

Autorizarea activităților de transport

Prestatorii de servicii trebuie să obțină autorizații speciale pentru a desfășura activități de transport rutier, iar aceste autorizații sunt emise de autoritățile competente.

Control și supraveghere

OUG nr. 49/2009 prevede un sistem de control riguros, astfel încât să asigure respectarea normelor legale. Acesta include inspecții periodice, verificări ale documentelor și ale echipamentelor utilizate de prestatori.

Sancțiuni și măsuri corective

Ordonanța prevede sancțiuni pentru nerespectarea reglementărilor, inclusiv suspendarea licenței de transport sau amenzile pentru încălcarea normelor de siguranță rutieră.

Responsabilitatea prestatorilor

Aceștia sunt răspunzători pentru respectarea normelor de siguranță și protecție a mediului, precum și pentru asigurarea unei bune condiții a vehiculelor și a echipamentelor utilizate.

Impact și aplicabilitate

OUG nr. 49 din 2009 are un impact semnificativ asupra sectorului de transport rutier din România:

• asigurând o reglementare mai strictă a activităților din domeniu, în conformitate cu legislația europeană,
• contribuie la creșterea standardelor de siguranță și protecție a consumatorilor și asigură un control mai eficient al activităților de transport

CAPITOLUL I  Dispoziţii generale

ART. 1

Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul general al libertăţii de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii pe teritoriul României.

ART. 2

În înţelesul OUG nr. 49 din 2009, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) stat membru – stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

b) serviciu – orice activitate economică independentă, prestată în mod obişnuit în schimbul unei remuneraţii;

c) prestator:

• orice persoană fizică, cetăţean al unui stat membru,
• sau orice persoană juridică stabilită într-un stat membru, care oferă ori prestează un serviciu;

d) beneficiar:

• orice persoană fizică, inclusiv consumatorul, aşa cum este acesta definit în Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
• cetăţean al unui stat membru sau care beneficiază de drepturi conferite prin acte normative comunitare,
• sau orice persoană juridică stabilită într-un stat membru, care, în scopuri profesionale ori nonprofesionale, utilizează sau intenţionează să utilizeze un serviciu furnizat;

e) stat membru de stabilire – statul membru pe al cărui teritoriu este stabilit prestatorul de servicii în cauză;

f) stabilire – exercitarea efectivă de către prestator, pe o perioadă nedeterminată, a unei activităţi economice cu caracter independent, având un sediu stabil, fără ca acesta să fie în mod necesar un sediu statutar;

g) stat membru în care se prestează serviciul – statul membru în care serviciul este oferit de către un prestator stabilit într-un alt stat membru;

h) autoritate competentă:

• orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative,
• precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau
• alte organisme profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora;

Textul integral………oug-nr-49-din-2009-stabilirea-prestatorilor-de-servicii-in-romania …..