Nulitatea sanctiunea actului juridic civil

∞ Egalitatea drepturilor nu constă în aceea ca toți să se folosească de ea, ci că le este dată tuturor ∞

Nulitatea sanctiunea actului juridic civil este reglementată de art. 1246-1260 cod civil. Este sancțiunea ce intervine în cazul în care nu se respectă, la încheierea actului juridic civil, condiţiile de validitate impuse de lege.

Nulitatea:
  • este o sancţiune de drept civil
  • priveşte exclusiv actele juridice (nu şi faptele juridice)
  • sancționează numai nerespectarea condiţiilor de validitate cerute de lege, constatând neîncheierea actului juridic
  • operează exclusiv în faza formării (încheierii) actului juridic civil

infografic-nulitate-act-juridic

Cauzele de nulitate a actului juridic civil

  • încălcarea dispoziţiilor legale privind capacitatea de a face actul
  • lipsa ori nevalabilitatea consimţământului
  • nevalabilitatea obiectului actului juridic
  • nevalabilitatea cauzei/scopului actului juridic civil
  • nerespectarea formei cerute ad validitatem
  • nesocotirea limitelor libertăţii actelor juridice (normele imperative, ordinea publică, bunele moravuri)
  • lipsa ori nevalabilitatea autorizaţiei administrative
  • fraudarea legii

 Funcţiile nulităţii

Ca instituţie de drept civil, nulitatea îndeplineşte următoarele funcţii:

  • funcţia potenţială – perioada în care i se acordă prezumţia de validitate actului juridic civil lovit de nulitate, imperfect. Părţile pot să execute parţial sau total obligaţiile care şi le asumă
  • funcţia preventivă –ştiind că un act încheiat cu încălcarea legii privind valabilitatea sa va fi lipsit de efecte. Subiectele de drept civil sunt descurajate şi îndemnate să respecte legea civilă
  • funcţia sancţionatorie – ce constă în înlăturarea efectelor contrare legii
  • funcţia reparatorie – asigură restabilirea ordinii de drept încălcate, repararea prejudiciului cauzat şi refacerea actului
  • funcţia de mijloc de garanţie a principiului legalităţii –nulitatea apare ca un mijloc juridic de asigurare a respectării ordinii publice şi bunelor moravuri

Nulitatea, ca sancţiune a actului juridic civil, este mijlocul juridic prin care se restabileşte legalitatea încălcată la încheierea actului juridic, dar nu operează de drept. Nulitatea absolută este constatată de instanţă fără să facă o apreciere proprie. Nulitatea relativă este supusă aprecierii instanţei.

Delimitarea nulităţii faţă de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil pentru a evita confuzia dintre acestea.

Nulitatea şi ineficacitatea actului juridic sunt instituții distincte, caracterizate prin următoarele:
  • nulitatea operează exclusiv în faza formării actului juridic şi numai ca sancțiune pentru neîndeplinirea condițiilor de validitate
  • ineficacitatea presupune încheierea valabilă a unui act juridic care este însă lipsit de efectele sale juridice. Aceasta datorită intervenției unor cauze posterioare încheierii lui. Astfel nulitatea nu este o cauză de ineficacitate a actului juridic

Lipsirea de efecte a actului juridic civil se realizează atât de nulitate cât şi din alte cauze posterioare încheierii lui.

1) Nulitate – Rezoluţiune

Rezoluţiunea– este desfiinţarea cu efecte retroactive a unui contract sinalagmatic cu execuţie imediată (uno ictu).  Se face la cererea oricăreia dintre părţi, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor din cauze imputabile.

Asemănări:

  • ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil
  • ambele produc efecte retroactiv (ex tunc)
  • ambele sunt judiciare, presupunând o hotărâre a instanţei

Deosebiri:

  • dacă nulitatea presupune un act nevalabil, rezoluţiunea presupune un act valabil încheiat
  • dacă nulitatea se aplică oricărui act juridic civil, rezoluţiunea priveşte doar contractele sinalagmatice, cu executare uno ictu
  • dacă la nulitate cauzele sunt contemporane momentului încheierii actului, la rezoluţiune cauza este ulterioară momentului încheierii
  • prescripţia extinctivă este diferită în ce priveşte începutul ei
2) Nulitate – Reducţiunea succesorală

Reducţiunea succesorală – este reducerea liberalităţilor excesive, adică a donaţiilor sau legatelor ce depăşesc limitele cotităţii disponibile, aducând atingere rezervei succesorale

3) Nulitate – Caducitate

Caducitatea – imposibilitatea producerii efectelor datorită unui eveniment independent de voinţa părţilor  şi ulterior încheierii sale. Acestea sunt predecesul legatarului, pieirea bunului.

Deosebiri:

  • nulitatea presupune un act nevalabil iar caducitatea presupune un act valabil încheiat
  • modul de producere a efectelor la nulitate retroactivează (ex tunc) caducitatea produce efecte numai pentru viitor (ex nunc)
  • dacă nulitatea presupune cauze contemporane încheierii actului, caducitatea presupune o cauză ulterioară încheierii şi străină de voinţa autorului actului
4) Nulitate – Revocare

Revocarea – act unilateral voluntar al dispunătorului de retractare a manifestării de voinţă

Deosebiri

  • Nulitatea presupune un act nevalabil iar revocarea presupune un act valabil încheiat
  • Nulitatea presupune cauze contemporane momentului încheierii actului, revocarea presupune cauze ulterioare încheierii actului
  • Nulitatea se aplicabilă oricărui act juridic civil, revocarea se aplica actului juridic civil cu titlu gratuit (liberalităţi)
  • Prescripția extinctivă este supusă unor reguli diferite
5) Nulitate – Inopozabilitate

Inopozabilitatea – sancţiunea nerespectării măsurilor de publicitate în vederea ocrotirii terţelor persoane.

Deosebiri:

  • nulitatea presupune un act nevalabil, inopozabilitatea presupune un act valabil încheiat
  • la nulitate efectele privesc atât părţile cât şi terţii, iar la inopozabilitate efectele se produc faţă de părţi, dar nu se produc faţă de terţi
  • la nulitate cauzele sunt contemporane încheierii actului, inopozabilitatea presupune neîndeplinirea unor formalităţi ulterioare încheierii lui
  • nulitatea relativă poate fi confirmată, pe când inopozabilitatea poate fi înlăturată prin ratificare
În concluzie, sub aspectul constituirii şi al producerii efectelor sale, actul juridic se poate afla în trei ipostaze:
  • când a fost încheiat fără respectarea condiţiilor de validitate, el este sancţionat cu nulitatea şi este desfiinţat
  • când a fost valabil încheiat, el produce efecte juridice, adică drepturi şi obligaţii pentru părţi, necesare realizării scopului urmărit
  • când a fost valabil încheiat, dar nu produce efecte datorită intervenţiei unor cauze ulterioare încheierii lui, actul este ineficace.

Clasificarea nulităţilor

1) În raport cu natura interesului ocrotit de lege şi de regimul juridic

Nulitatea absolută – este sancţiunea ce intervine în caz de nerespectare a unei norme de drept care ocroteşte un interes general, public. Nerespectarea este cu ocazia încheierii unui act juridic

Nulitatea relativă – este sancţiunea ce intervine în caz de nerespectare a unei norme de drept care ocroteşte un interes particular, privat. Nerespectarea este cu ocazia încheierii unui act juridic și se mai utilizează termenul de anulabilitate.

Deosebirile dintre nulitatea absolută şi relativă sunt numai de ordin procedural. Sub aspectul influenţei pe care îl au asupra actului juridic, nu există deosebiri. Atât nulitatea absolută cât şi cea relativă desfiinţează în aceeaşi măsură actul juridic încheiat cu nerespectarea condiţiilor legale.

Când legea nu precizează felul nulităţii este datoria interpretului să stabilească acest aspect. El apelează la criteriul de clasificare a nulităţii în absolută şi relativă.

2) După măsura (întinderea) în care afectează actul juridic

Trebuie să se ţină seama;

  • atât de cauza de nulitate (ex – nerespectarea formei cerută ad validitatem)
  • cât şi de complexitatea conţinutului, clauzele actului juridic civil (ex– la un act cu mai multe clauze unele pot fi desfiinţate şi altele nu).
Mai trebuie evitată confuzia între nulitatea parţială şi:
  • dintre cele două acte juridice civile se anulează doar unul, în întregime
  • deşi nevalabil ca un anumit act juridic, manifestarea de voinţă produce efecte juridice ca alt act juridic în virtutea conversiunii
  • actul anulabil este validat prin confirmare
  • nulitatea priveşte actul în întregime, luat fie ca negotium iuris fie ca instrumentum probaţionis

Nulitatea totală – desfiinţează actul juridi civil în întregime, drept pentru care manifestarea de voinţă a persoanei este lipsită de calitatea sa juridică.

Nulitatea parţială –desfiinţează numai o parte dintre efectele actului juridic civil. Astfel invalidează acea parte a manifestării de voinţa care nu îndeplineşte condițiile legale. Cealaltă parte a actului juridic civil rămâne valabil încheiată şi produce efectele corespunzătoare.

Nulitatea parţială nu trebuie confundată cu următoarele situaţii:

  • deşi nevalabilă ca un act juridic, manifestarea de voinţă produce efecte ca alt act juridic, în baza conversiunii
  • în cazul în care actul juridic lovit de nulitate relativă este validat prin confirmare
  • în cazul în care forma ad probaţionem este lovită de nulitate în întregime, dar operaţiunea juridică este valabilă
3)  În raport cu modul de consacrare legislativă

Nulitate expresă (textuală) – acea nulitate care este prevăzută într-o dispoziţie legală (cod civil, legi,..)

Nulitate virtuală – (implicită sau tacită) desemnează nulitatea care nu este expres prevazută de lege. Aceasta rezultă neîndoielnic din modul în care sunt reglementate condiţiile de validitate a actului juridic civil. 

4) În raport de felul condiţiilor de validitate nerespectate
  • Nulitatea de fond – sancţionează nerespectarea unei condiţii de fond (intrinseci) a actului juridic civil
  • Nulitatea de formă – sancţionează nerespectarea condiţiei de formă  (atunci când este cerută ad validitatem)
5) În raport de modul de valorificare
  • Nulitatea judiciară- atunci când este declarată de organul de jurisdicţie competent
  • Nulitatea amiabilă – sau convenţională când părţile se înțeleg cu privire la actul juridic încheiat de ele şi constată desfiinţarea acestuia în forma sa juridică.

Regimul juridic al nulităţii – desemnează regulile cărora le este supusă nulitatea absolută sau cea relativă.

Regulile statuate de regimul juridic privesc trei aspecte:

  • persoanele care pot invoca nulitatea
  • perioada de timp în care poate fi invocată
  • posibilitatea de acoperire prin confirmare

Regimul juridic al nulităţii absolute

a) poate fi invocată de oricine are un interes
  • părţile actului juridic,
  • avânzii-cauză,
  • alte persoane care nu au participat la încheierea actului, dar care au un interes propriu,
  • de instanţă din oficiu,
  • de procuror şi
  • de alte organe prevăzute de lege.

Sfera persoanelor îndreptăţite să invoce nulitatea cuprinde în primul rând:

  • părţile actului,
  • succesorii în drepturi ai părţilor, precum şi
  • moştenitorii,
  • dobânditorii cu titlu particular,
  • creditorii.

Terţii interesati au vocaţia de a desfiinţa actul juridic nul absolut dacă au în cauză un interes direct, legitim, juridic protejat. Interesul ca cerinţă esenţială de exerciţiu al acţiunii civile, trebuie să fie născut, actual, personal şi legitim la data formulării cererii de chemare în judecată.

Procurorul poate introduce acţiunea în nulitate absolută pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau puse sub interdicţie.

Instanţa din oficiu, în virtutea rolului activ, poate invoca nulitatea absolută a unui act juridic ce face obiectul dezbaterilor judiciare.

b) este impresciptibilă
  • nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de exceptie.
c) în principiu, nu poate fi acoperită prin confirmare

Se înţelege actul unilateral de renunţare la dreptul de a invoca pe cale de acţiune sau pe cale de excepţie nulitatea. Excepţia de la regula imposibilităţii confirmării actului nul absolut este că legea acordă posibilitatea acoperirii acesteia prin confirmare.

 Regimul juridic al nulităţii relative

a) Nulitatea relativă poate fi invocată, în principiu, numai de persoana interesată
  • persoana al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic (victima violenţei, cel lipsit de discernământ, titularul dreptului de preemţiune)
  • reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exerciţiu, care este cel care încheie actul juridic pentru incapabil. Acesta trebuie să aibă dreptul de a invoca nulitatea menită să îl ocrotească pe cel aflat sub protecţia sa
  • succesorilor părţii ocrotite prin norma juridică încălcată la încheierea actului juridic, cu excepţia acţiunilor intuitu personae
  • procurorul
  • creditorii chirografari ai părţii ocrotite, pe calea acţiunii oblice, cu excepția drepturilor strict personale
b) Nulitatea relativă este prescriptibilă

Persoanele îndreptăţite să ceară nulitatea relativă a actului juridic o pot face în cadrul termenului de prescripţie la acţiune. Nulitatea relativă, fiind instituită pentru ocrotirea unor interese individuale, urmează să cedeze în faţa intereselor generale pe care le asigură instituţia prescripţiei extinctive. Expirarea termenului de prescripţie extinctivă lasă să se presupună voinţa tacită de confirmare a actului juridic lovit de nulitate relativă.

c) Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare – expresă sau tacită.

Confirmarea nulităţii relative este un act juridic unilateral, prin care persoana care o poate invoca renunţă la dreptul său.

Confirmarea este expresă când rezultă dintr-o dispoziţie legală. Actul de confirmare expresă trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

  • să provină de la cel îndreptăţit să invoce nulitatea relativă şi să fie făcut în deplină cunoştinţă de cauză
  • viciul care afecta actul juridic lovit de nulitate relativă să fi încetat în momentul confirmării. În caz contrar însuşi actul de confirmare este anulabil.
  • să cuprindă obiectul, cauza şi natura obligaţiei şi să facă menţiune de motivul acţiunii în nulitatea relativă
  • din cuprinsul actului să se desprindă intenţia de a acoperi nulitatea

Confirmarea tacită rezultă din fapte care nu lasă nici o îndoială asupra intenţiei de acoperire a nulităţii relative. Confirmarea, indiferent dacă este expresă sau tacită, are ca efect validarea actului juridic lovit de nulitate relativă. Acest efect se produce retroactiv (ex tunc) adică de la data când a fost încheiat actul juridic confirmat.

Instituţia confirmării nu trebuie confundată cu ratificarea. Aceasta din urmă este actul prin care o persoană devine parte în actul juridic încheiat în lipsa ori cu depăşirea împuternicirii pentru a încheia actul respectiv.

Efectele nulității actului juridic civil

Se înţelege consecinţele aplicării sancţiunii nulităţii. Astfel, ca urmare a constatării nulităţii, actul juridic este desfiinţat în întregime sau în parte. Nulitatea totală desfiinţează actul juridic în întregime în timp ce nulitatea parţială înlătură numai acele efecte ale actului juridic care contravin legii.

Efectele nulităţii constau şi în desfiinţarea raportului juridic generat de contractul lovit de nulitate şi, prin aceasta, restabilirea legalităţii.

  • 1)    Principiul retroactivităţii nulităţii – nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor ci şi pentru trecut.
  • 2)    Principiul restabilirii situaţiei anterioare – repunerea în situaţia anterioară are la bază regula potrivit căreia tot ce s-a executat în baza unui act juridic anulat trebuie restituit.
  • 3)    Principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial. Constatarea nulităţii actului juridic iniţial atrage şi desfiinţarea dreptului corespunzător al dobânditorului.
Reguli de drept care înlătură principiul quod nullum est, nullum producit effectum

a) Principiul conversiunii actului juridic – manifestarea de voinţă este calificată ca echivalentă unui anumit act juridic, chiar dacă nu este valabilă ca alt act juridic

b) Principiul valabilităţii aparenţei în drept – justifică menţinerea validităţii actelor cu titlu oneros încheiate de terţii de bună credinţă cu titularul aparent al unui drept.

c) Principiul răspunderii civile delictuale – în baza căruia efectele unui act juridic civil lovit de nulitate pot fi menţinute. Ex – minorul care a săvârşit un delict civil cu ocazia încheierii actului juridic.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.