Luarea de mita infractiune de coruptie

Luarea de mită infracțiune de corupție este infracțiunea ce constă în fapta funcționarului public sau a altui funcționar care, direct sau indirect:

• pretinde sau primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin,
• ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau
• nu o respinge.

Analiză ”Luarea de mită” ca infracțiune de corupție

Luarea de mită este una dintre cele mai grave infracțiuni de corupție prevăzute în Codul penal român, reglementată la art. 289.

Aceasta constă în fapta unui funcționar public sau a unei persoane care îndeplinește o funcție de autoritate:

• de a pretinde, primi sau accepta bani sau alte foloase necuvenite,
• direct sau indirect,
• în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, întârzierea ori grăbirea unui act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Infracțiunea reprezintă un abuz al funcției publice, periclitând imparțialitatea și integritatea sistemului public.

Elemente constitutive ale infracțiunii

1. Subiect active poate fi orice funcționar public sau persoană care îndeplinește o funcție de autoritate în instituții publice sau private, însărcinat cu atribuții specifice.
2. Obiect juridic: infracțiunea protejează interesele publice și integritatea funcției publice, vizând prevenirea abuzurilor și a corupției în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
3. Element material: acțiunea de a pretinde, primi sau accepta promisiuni de bani ori alte foloase necuvenite în legătură cu un act ce trebuie realizat în exercițiul funcției. Fapta se consideră consumată chiar dacă actul solicitat nu este efectiv realizat, fiind suficientă acceptarea mitei.
4. Urmarea imediată: nu este necesară producerea unui rezultat specific (de exemplu, finalizarea actului solicitat), deoarece infracțiunea se consumă din momentul în care mită a fost pretinsă sau acceptată.
5. Legătura de cauzalitate: este necesară o legătură directă între promisiunea sau primirea mitei și influențarea deciziilor sau acțiunilor funcționarului în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu.

 Art. 289 Cod penal  Luarea de mită

• (1) Luarea de mită este fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
• (2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
•     (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. 

 Toate acțiunile sunt în scopul:

• de a îndeplini,
• a nu îndeplini ori
• a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu,
• de a face un act contrar acestor îndatoriri

Constituie varianta agravantă a infracțiunii de luarea de mită săvârșirea faptei de:

• un funcționar cu atribuții de control sau
• de o persoana care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori
• de o persoana care, potrivit legii, are atribuții de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor.

   Art. 7 din Legea nr.78 din 2000

    Faptele de luarea de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:

1. exercită o funcţie de demnitate publică;
2. este judecător sau procuror;
3. este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;
4. este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal

se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.

 Obiectul infracțiunii ”Luarea de mită”

Infracțiunea de luarea de mită are un obiectul juridic special constând în relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a relațiilor de serviciu. Nu are obiect material.

Banii sau alte valori necuvenite primite constituie bunurile dobândite prin săvârșirea infracțiunii, care sunt supuse confiscării.

Părțile infracțiunii

Sunt subiecți activi și subiecți pasivi. Subiectul activ poate fi  autor, coautor, complice, instigator

 Autor poate fi persoana fizică:

• funcționar public este orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei autorități publice, instituții publice, instituții sau alte persoane juridice de interes public sau
• funcționar este orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public

Calitatea de funcționar public sau funcționar trebuie să existe la momentul săvârșirii faptei tipice.

Conform art.1 din Legea nr.78/2000 sunt de asemenea subiecți activi ai infracțiunii de luare de mită persoanele care:

1. exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice
2. îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau al altor agenți economici.
3. exercită atribuții de control, potrivit legii
4. acordă asistență specializată unităților prevăzute la lit.i și ii, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența
5. dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într-un sindicat, într-o organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație
6. alte persoane fizice decât cele prevăzute mai sus, în condițiile prevăzute de lege
7. dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într-un sindicat, într-o organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație
8. alte persoane fizice decât cele prevăzute mai sus, în condițiile prevăzute de lege
9. indiferent de calitatea lor, realizează, controlează, sau acordă asistență specializată în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, cu privire la:

• operațiuni care antrenează circulația de capital
• operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit
• operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora
• tranzacții comerciale interne și internațional

Conform art.8 și 8^1 din Legea nr.78/2000, infracțiunea de luarea de mită poate fi săvârșită și de următorii subiecți activi:

• managerii, directorii, administratorii, cenzorii sau alte pers cu atribuții de control la societățile comerciale, companiile și societățile naționale, regiile autonome și la orice alți agenți economici.
• funcționarii sau persoanele care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori alte persoane care exercită atribuții similare în cadrul unei organizații publice internaționale la care România este parte
• membrii adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale la care România este parte
• funcționarii sau persoanele care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori alte persoane care exercită atribuții similare în cadrul Comunităților Europene
• persoanele care exercită funcții judiciare în cadrul instanțelor internațional a căror competență este acceptată de România, precum și funcționarii de la grefele acestor instanțe
• funcționarii unui stat străin
• membrii adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin

La data la care funcționarul pretinde, primește, acceptă promisiuni sau nu respinge promisiuni de foloase necuvenite, trebuie să aibă competența de a îndeplini, nu îndeplini, întârzia sau accelera îndeplinirea actului pentru care este mituit.

Participația penală este posibilă în toate formele:

• Coautorat – dacă toți făptuitorii au calitatea de funcționari publici sau funcționari
• Complicitate sau instigare, indiferent de calitatea participanților. Persoana care dă mită nu are calitatea de instigator sau complice la infracțiunea de luare de mită, ci va răspunde penal ca autor al infracțiunii de luare de mită. O persoană juridică nu poate fi autor al infracțiunii, dar poate avea calitatea de complice sau instigator.

Poate fi subiect activ al infracțiunii de luarea de mită

• Persoana care are calitatea de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale are calitatea de funcționar și, prin urmare, poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită
• Expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice:
• desemnat să efectueze în cauze judiciare și
• retribuit sub forma onorariului prin biroul de expertiză,
• are calitatea de funcționar și poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită.

Subiectul pasiv

Autoritatea publică, instituția publică, instituția sau persoana juridică de interes public ori privat în cadrul căreia făptuitorul se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Este subiect pasiv și autoritatea publică a statului străin, instanța internațională sau organizația internațională în care subiectul activ își exercită serviciul.

Latura obiectivă

Elementul material

• pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite de către funcționar,
• acceptarea promisiunii unor astfel de foloase ori
• nerespingerea de către funcționar a unei asemenea promisiuni.

Pretinderea – presupune solicitarea direct sau indirect de bani sau alte foloase necuvenite. Nu este necesar ca solicitarea să fie satisfăcută.

Primirea – presupune remiterea directă sau indirectă de bani sau alte foloase necuvenite din inițiativa mituitorului. În cazul în care anterior primirii făptuitorul acceptase promisiunea de primire a unor astfel de bunuri, fapta se consumă la momentul acceptării.

Acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite presupune acordul expres sau tacit al făptuitorului referitor la oferta de mită. Se poate realiza atât direct, cât și indirect.

Nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite implică atitudinea făptuitorului care nu are o reacție fermă expresă în fața unei oferte de mituire.

În ipoteza în care variantele alternative ale elementului material sunt săvârșite indirect, prin intermediul unei persoane interpuse, aceasta va avea calitatea de complice la infracțiunea de luare de mită.

Dacă persoana interpusă este cea care l-a determinat pe autor să comită infracțiunea, atunci se va reține numai instigarea la luare de mită.

Cerințe esențiale

1. Fapta trebuie să aibă ca obiect bani sau alte foloase patrimoniale sau nepatrimoniale care nu sunt cuvenite în mod legal făptuitorului. În cazul în care banii sau valorile sunt cuvenite în mod legal fapta nu este tipică.
2. Actul licit sau ilicit pentru a cărei îndeplinire, neîndeplinire, accelerare ori întârziere se pretinde, primește, acceptă sau nu se respinge promisiunea de bani sau alte foloase necuvenite trebuie să intre în cadrul atribuțiilor de serviciu ale funcționarului. Neîndeplinirea acestei cerințe poate conduce la reținerea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune. În cazul în care actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire, accelerare ori întârziere funcționarul este mituit presupune săvârșirea unei infracțiuni (exemplu – fals intelectual) aceasta va fi reținută în concurs cu luarea de mită.
3. Fapta tipică trebuie să fie săvârșită înainte sau concomitent cu îndeplinirea, neîndeplinirea, accelerarea sau întârzierea actului ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului.

În cazul în care fapta este săvârșită după îndeplinirea actului, se poate reține săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite, cu excepția situației în care înțelegerea referitoare la primirea foloaselor a avut loc înaintea îndeplinirii actului.

Pot fi acte ale infracțiunii de luarea de mită:

1. pretinderea unor foloase de către funcționar anterior îndeplinirii actului privitor la îndatoririle de serviciu pentru care foloasele au fost pretinse și primirea ulterioară a acestora constituie infracțiunea de luare de mită iar nu aceea de primire de foloase necuvenite
2. pretinderea și primirea de bani, inducând în eroare persoana vătămată cu privire la împrejurarea ca actul pentru a cărui neândeplinire făptuitorul a pretins și primit bani privește îndatoririle sale de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, iar nu pe ale infracțiuni de luare de mită.

Banii sau foloasele necuvenite:

• se confiscă cele care au fost remise efectiv
• condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor în banilor dacă acestea nu se găsesc

În cazul participației penale, de la fiecare participant se va confisca prin echivalent valoarea bunurilor de care a profitat efectiv prin săvârșirea infracțiunii.

Nu sunt supuse confiscării bunurile sau foloasele necuvenite pretinse, ori cele ce fac obiectul unei promisiuni acceptate sau nerespinse, dacă nu au fost remise efectiv.

Urmarea imediată

Starea de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul:

• autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică,
• persoanei juridice de drept privat,
• autorităților publice ale statului străin,
• unei instanțe internaționale sau organizații internaționale.

Legătura de cauzalitate

Rezultă din materialitatea faptei.

Latura subiectivă

Este reprezentată de intenția directă.

Scopul este îndeplinirea, neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului. Chiar dacă legea nu prevede expres poate constitui scop al laturii subiective și accelerarea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului. În lipsa scopului fapta nu este tipică.

Scopul nu trebuie realizat efectiv, ci numai urmărit. Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii mobilul cu care a fost săvârșită fapta. Acesta poate fi avut în vedere în instanță la individualizarea pedepsei. 

Forma agravantă a infracțiunii luarea de mită

Este mai gravă fapta de luare de mită comisă:

• de un funcționar public sau funcționar cu atribuții de control ori
• de persoana care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancțiune a contravențiilor ori
• de persoana care, potrivit legii, are atribuții de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de lege sau rezultate din fișa postului.

Formele infracțiunii de luarea de mită

Infracțiunea de luarea de mită este cu executare promptă.

Nu sunt posibile actele premergătoare și tentativa. Activitățile ce ar putea fi considerate acte premergătoare sau care ar intra în conținutul tentativei sunt incriminate ca acte de executare de sine stătătoare ale infracțiunii de luare de mită.

Infracțiunea se consumă în momentul pretinderii, primirii, acceptării sau nerespingerii promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii sau întârzierii efectuării unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului.

În cazul în care făptuitorul realizează mai multe dintre variantele alternative ale elementului material al infracțiunii:

• se va reține o singură infracțiune de luare de mită,
• iar nu concursul de infracțiuni ori forma continuă a acesteia.

În acest caz fapta se consumă în momentul realizării primei activități infracționale.

Dacă făptuitorul pretinde sau primește sume de bani:

• de la mai multe persoane
• fără a exista vreo legătură între acestea,
• pentru realizarea aceluiași act ce intră în atribuțiile sale,
• se va reține concursul de infracțiuni, nu o infracțiune continuată.

Infracțiunea poate fi comisă în forma continuată, caz în care se epuizează la data comiterii ultimului act de executare.

Pedeapsa infracțiunii de luarea de mită

Luarea de mită se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, cum ar fi dreptul de a ocupa o funcție publică.

Forma tip prevăzută de art. 289 cod penal se pedepseşte:

• cu închisoare de la 3 la 10 ani şi
• interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori
• interzicerea exercitării profesiei sau activității în executarea căreia a săvârşit fapta

Aspecte specifice

Spre deosebire de darea de mită, în cazul luării de mită, nu există exonerare de răspundere penală în urma autodenunțului. În plus, luarea de mită poate avea loc și în forme indirecte, prin intermediari sau alte metode de a primi foloase necuvenite.