Legea nr. 656 din 2002 prevenirea spalarii banilor

Legea nr. 656 din 2002 prevenirea spălării banilor pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului Republicată

Legea nr. 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor

• reglementează măsurile necesare pentru combaterea acestui fenomen, care poate afecta integritatea sistemului financiar și stabilitatea economiei,
• analiza acestei legi presupune o înțelegere a obiectivelor, principiilor și măsurilor specifice prevăzute în cadrul ei, în contextul legislației europene și internaționale.

Scopul și obiectivele legii

Legea nr. 656/2002 urmărește prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului. Spălarea banilor presupune procesul de ascundere a provenienței ilicite a fondurilor, iar legea definește acest fenomen și oferă cadrul legal pentru detectarea și combaterea acestuia. Obiectivele principale sunt:

• Protejarea sistemului financiar împotriva abuzurilor.
• Crearea unui cadru legislativ coerent pentru instituțiile financiare, în scopul identificării și raportării tranzacțiilor suspecte.
• Colaborarea între autoritățile naționale și internaționale în combaterea acestui fenomen.

Principalele măsuri prevăzute de lege

Definiția spălării banilor

Legea definește spălarea banilor ca fiind procesul prin care fonduri provenite din infracțiuni (cum ar fi traficul de droguri, corupția, evaziunea fiscală etc.) sunt transformate într-o formă aparent legală, făcându-le dificil de urmărit. Acest proces include trei etape:

• Plasarea: Introducerea fondurilor ilicite în sistemul financiar.
• Ascunderea: Disimularea originii fondurilor printr-o serie de tranzacții complexe.
• Integrarea: Reinserarea fondurilor în economia legitimă.

Obligațiile instituțiilor financiare și ale altor entități

Conform legii, instituțiile financiare (bănci, case de schimb valutar, companii de asigurări, etc.) au obligația să:

• Identifice și să cunoască identitatea clienților (prin proceduri de „cunoaștere a clientului” sau KYC).
• Să raporteze tranzacțiile suspecte către autoritățile competente.
• Să aplice măsuri adecvate pentru prevenirea spălării banilor, inclusiv monitorizarea continuă a activităților clienților și a tranzacțiilor.

Raportarea tranzacțiilor suspecte

Entitățile financiare sunt obligate să raporteze orice tranzacție suspectă, care ar putea indica spălare de bani sau finanțare a terorismului. Autoritățile competente (de obicei, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor) trebuie să investigheze aceste tranzacții.

Sancțiuni

Legea prevede sancțiuni atât pentru persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice care nu respectă reglementările privind prevenirea spălării banilor. Sancțiunile pot include amenzi substanțiale și, în unele cazuri, chiar suspendarea licenței de funcționare a entității respective.

Colaborarea internațională

Legea face trimitere la colaborarea cu autoritățile internaționale, în conformitate cu tratatele și reglementările internaționale, inclusiv cele ale Uniunii Europene, pentru a preveni spălarea banilor la nivel global.

Principalele modificări și completări ale legii

Legea nr. 656/2002 a suferit mai multe modificări și completări, cele mai semnificative fiind aduse pentru a alinia legislația națională la reglementările Uniunii Europene și la standardele internaționale stabilite de organisme precum Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF). Printre cele mai importante modificări se numără:

• Extinderea sferei de aplicare: Inițial aplicată în principal instituțiilor financiare, legea a fost extinsă și la alte entități, cum ar fi avocații, contabilii sau comercianții de bijuterii.
• Mai multe obligații de raportare și monitorizare: În contextul intensificării cerințelor internaționale privind combaterea terorismului și spălării banilor, legea a fost modificată pentru a include măsuri suplimentare de verificare a tranzacțiilor și de raportare.
• Măsuri mai stricte pentru protecția datelor: Modificările recente aduc reglementări mai stricte privind protecția datelor clienților, aliniate la Reglementările GDPR ale Uniunii Europene.

Implementarea și aplicarea legii

Implementarea acestei legi se face printr-o serie de măsuri administrative, operaționale și de control. De exemplu:

• Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) joacă un rol central în coordonarea acțiunilor naționale de prevenire a spălării banilor, fiind responsabil cu colectarea și analiza rapoartelor de tranzacții suspecte.
• Autoritățile competente: Poliția, Parchetul, ANAF și alte agenții pot să demareze anchete pe baza informațiilor primite, iar în cazurile grave, pot solicita măsuri de confiscare a bunurilor obținute ilegal.

Provocări și perspective

În ciuda progreselor realizate, implementarea completă a legii se confruntă cu mai multe provocări:

• Complexitatea identificării tranzacțiilor suspecte: Uneori, poate fi dificil pentru instituțiile financiare să identifice tranzacțiile care ar putea implica spălarea banilor, în special în cazul tranzacțiilor transfrontaliere.
• Resursele insuficiente: Autoritățile pot fi limitate de resurse pentru a investiga toate tranzacțiile raportate și pentru a sancționa în mod eficient infracțiunile.
• Relația cu entitățile internaționale: Colaborarea internațională în acest domeniu este esențială, dar poate fi dificultoasă din cauza diferențelor de reglementare și de practică între diferite jurisdicții.

În ansamblu, Legea nr. 656/2002 a avut un impact semnificativ în reducerea riscurilor de spălare a banilor în România, dar continuarea aliniamentului acesteia la standardele internaționale și implementarea mai eficientă rămân esențiale pentru combaterea acestui fenomen.

CAPITOLUL I     Dispoziţii generale

ART. 1

Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi combatere a spălării banilor, precum şi unele măsuri privind prevenirea şi combaterea finanţării terorismului.

ART. 2

În sensul prezentei legi:

• a) prin spălarea banilor se înţelege infracţiunea prevăzută la art. 29;
• b) prin finanţarea terorismului se înţelege infracţiunea prevăzută la art. 36 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;
• c) prin bunuri se înţelege bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea;
  d) prin tranzacţie suspectă se înţelege operaţiunea care aparent nu are un scop economic sau legal ori care, prin natura ei şi/sau caracterul neobişnuit în raport cu activităţile clientului uneia dintre persoanele prevăzute la art. 10, trezeşte suspiciunea de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului;
• e) prin transferuri externe în şi din conturi se înţelege transferurile transfrontaliere, astfel cum sunt acestea definite potrivit reglementărilor naţionale în materie, precum şi operaţiunile de plăţi şi încasări efectuate între rezidenţi şi nerezidenţi pe teritoriul României;
• f) prin instituţie de credit se înţelege entitatea definită la art. 7 alin. (1) pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
• g) prin instituţie financiară se înţelege orice entitate, cu sau fără personalitate juridică, alta decât instituţia de credit, care desfăşoară una ori mai multe dintre activităţile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) – l), n) şi n^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv furnizorii de servicii poştale care prestează servicii de plată şi entităţile specializate care desfăşoară activităţi de schimb valutar. Intră în această categorie şi:

Textul integral……………..Legea-nr.-656-din-2002-prevenirea-si-sanctionarea-spalarii-banilor