Indemnizatia de somaj, conditii acordare, cuantum, durata

 ART. 39 din Legea nr.76 din 2002

(1) Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor prevăzuţi la art. 17 alin. (1), pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

• a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;
• b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
• c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

(2) Cuantumul indemnizaţiei de şomaj prevăzute la alin. (1) este o sumă acordată lunar şi în mod diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

• a) 75% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;
• b) suma prevăzută la lit. a), la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea, asupra mediei veniturilor care constituie baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj pe ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare.

Indemnizația de șomaj – definiție

Indemnizația de șomaj este ajutorul ce se acordă celui care are calitatea de şomer înregistrat, adică persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile pentru a fi şomer și, în vederea obţinerii unui loc de muncă, se înregistrează:

• la AJOFM (Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă) în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa, ori
• la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în condiţiile prevăzute de lege

Șomer este persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

• este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
• starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;
• nu are loc de muncă,
• nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru șomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare;
• este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de muncă.

Calitatea de şomer de lungă durată

Are calitatea de șomer de lungă durată persoana care este şomer:

• pe o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani şi
• pe o perioadă de 6 luni, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani.

Calitatea de tânăr cu risc de marginalizare socială

Are calitatea de tânăr cu risc de marginalizare socială persoana cu vârsta între 16-26 ani, care îndeplineşte condiţiile de a fi şomer, se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază îşi are domiciliu sau reşedinţa şi se încadrează în una dintre următoarele categorii:

• se află în sistemul de protecţie a copilului sau provine din acest sistem;
• are dizabilităţi;
• nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea;
• are copii în întreţinere;
• a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
• este victimă a traficului de persoane.

Calitatea de tânăr NEET

Are calitatea de tânăr NEET persoana:

• cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani
• nu are loc de muncă,
• nu urmează o formă de învăţământ
• nu participă la activităţi de formare profesională.

Aplicarea prevederilor Legii nr. 76/2002 privind Indemnizația de șomaj

De prevederile Legii nr.76/2002 privind șomaj, respectiv de serviciile oferite de ANOFM pot beneficia persoanele care:

• au devenit şomeri, în sensul Legii nr. 76/2002;
• nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituţii de învăţământ;
• ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;
• au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională;
• cetăţenii străini sau apatrizi care:

1. au fost încadraţi în muncă sau
2. au realizat venituri în România,
3. au drept de muncă pe teritoriul României, conform legii;

• nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenţie.

Categoriile de persoane asigurate obligatoriu pentru șomaj

De asigurarea obligatorie, prin efectul legii, în sistemul asigurărilor pentru șomaj beneficiază următoarele categorii de persoane:

1. persoanele care desfãşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă sau pe bază de contract de muncă temporară, cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari;
2. funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire;
3. persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în funcţii elective
4. persoanele care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
5. persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
6. persoanele care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute la lit. a)- e),

Aceste categorii de persoane sunt asigurate în sistemul de șomaj sub condiția ca reținerii/achitării contribuţiei de asigurări pentru șomaj asupra veniturilor acestora.

Asigurarea facultativă în sistemul asigurărilor pentru șomaj

În sistemul asigurărilor pentru șomaj se pot asigura facultativ următoarele categorii de persoane:

• asociat unic, asociaţi;
• administratori care au încheiat contracte potrivit legii;
• persoane fizice autorizate, întreprinzători persoane fizice, titulari ai întreprinderilor individuale, precum şi membrii întreprinderilor familiale;
• cetăţeni români care lucrează în străinătate, conform legii;
• alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-d).

Condiţii privind asigurarea facultativă pentru şomaj

Persoanele care se pot asigura facultativ în sistemul asigurărilor pentru șomaj trebuie:

• să încheie contract de asigurare pentru şomaj cu AJOFM-ul în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa
• să aibă cel puţin vârsta de 18 ani
• să fie asigurate în sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Valoarea minimă sau maximă a asigurării pentru şomaj

Persoanele se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj pentru o sumă aferentă venitului lunar ce nu poate fi:

• mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi
• mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se plăteşte contribuţia de asigurare pentru şomaj.

Obligaţiile angajatorilor faţă de persoanele asigurate pentru şomaj

În conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii, au obligaţia să depună Declaraţia privind obligaţiile de plată:

• a contribuţiilor sociale,
• a impozitului pe venit
• evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

Asigurarea persoanelor angajate în străinătate

Asigurarea persoanelor angajate la firme ce nu are sediul social ori reprezentanţă pe teritoriul României se face prin reținerea contribuțiilor sociale, virarea și declararea la organul fiscal competent, în vederea asigurării în sistemul asigurărilor pentru şomaj din România pentru persoanele care:

• sunt supuse legislaţiei de asigurări sociale din România în condiţiile prevăzute de reglementările Uniunii Europene cu privire la aplicarea regimurilor de securitate socială a salariaţilor
• sunt lucrători independenţi şi pentru membrii familiilor acestora care se deplasează în interiorul Uniunii Europene

Ce este stagiul de cotizare în sensul Legii nr. 76/2002

Stagiu de cotizare este:

• perioada de timp pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări pentru şomaj atât de către asigurat, cât şi de către angajator sau, după caz, numai de către asigurat, şi
• perioada de timp pentru care persoanele asigurate în sistemul asigurărilor pentru şomaj prin încheierea unui contract de asigurare pentru şomaj au datorat şi au plătit contribuţia de asigurări pentru şomaj.

  Indemnizația de șomaj

Indemnizația de șomaj este o compensaţie parţială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care nu s-au putut încadra în muncă.

Pentru solicitarea indemnizaţia de şomaj, o persoană trebuie să se adreseze la AJOFM-ul din raza de domiciliu/ reşedinţă.

Indemnizația de șomaj – condiții de acordare

Primesc indemnizația de șomaj, șomerii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
• nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;
• nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;
• sunt înregistraţi la AJOFM-ul în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.

Persoanele asimilate şomerilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• sunt înregistraţi la AJOFM-ul a căror rază teritorială îşi au domiciliul, în termen de 60 de zile de la absolvire;
• nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;
• nu îndeplinesc condiţiile de pensionare.

Nu beneficiază de indemnizația de șomaj următoarele categorii de persoane:

• persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză:

1. un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor,
2. participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă;

• absolvenţii care, la data solicitării dreptului, au fost admişi sau urmează cursurile unei forme de învăţământ, organizate şi/sau acreditate, după caz, în condiţiile legii.
• absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legii;
• persoanele care au încetat raporturile de muncă sau de serviciu prin acordul părţilor sau prin demisie.

Dosarul pentru indemnizația de șomaj

Dosarul pentru a solicita indemnizația de șomaj trebuie să conțină:

• cererea pentru indemnizația de șomaj;
• actul de identitate, în original;
• actele de studii şi de calificare, în original şi în copie;
• adeverinţă medicală din care să rezulte că persoana este clinic sănătoasă sau aptă de muncă ori că are eventuale restricţii medicale;
• acte eliberate de organele financiare teritoriale, din care să rezulte că persoana nu realizează venituri sau că realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare.

În cazul persoanelor provenite din muncă:

a) carnetul de muncă, în original şi în copie şi o adeverinţă eliberată de angajator din care să rezulte:

• baza lunară de calcul al contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni sau,
• adeverinţa şi alte acte care atestă existenţa unor raporturi de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 şi, după caz, vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 martie 2002 (când nu există carnet de muncă întocmit)

b) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă prin care instanţa competentă potrivit legii a dispus reintegrarea în muncă, atunci când reintegrarea nu mai este posibilă:

• la unitatea la care persoana a fost încadrată în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activităţii, sau
• la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia;

c) adeverinţă de la unitatea care a preluat patrimoniul unităţii în care persoana a fost încadrată anterior, din care să rezulte că reîncadrarea în muncă nu mai este posibilă din cauza desfiinţării postului;

În cazul pensionarilor de invaliditate care îşi redobândesc capacitatea de muncă:

a) carnetul de muncă, în original şi în copie, şi o adeverinţă eliberată de angajator din care să rezulte:

• baza lunară de calcul al contribuţiei inividuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni sau,
• adeverinţa şi alte acte care atestă existenţa unor raporturi de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 şi, după caz, vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 martie 2002 (când nu există carnet de muncă întocmit)

b) decizia de revizuire medicală, în original şi în copie, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, din care să rezulte redobândirea capacităţii de muncă;

c) adeverinţă de la ultima unitate sau unitatea care a preluat patrimoniul acesteia, după caz, din care să rezulte că reîncadrarea în muncă nu mai este posibilă din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior;

În cazul persoanelor ale căror raporturi de muncă sau de serviciu au încetat în perioada de suspendare a acestora:

a) carnetul de muncă, în original şi în copie, şi o adeverinţă eliberată de angajator din care să rezulte:

• baza lunară de calcul al contribuţiei inividuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni sau,
• adeverinţa şi alte acte care atestă existenţa unor raporturi de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 şi, după caz, vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 martie 2002 (când nu există carnet de muncă întocmit)

b) act din care să rezulte data încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu;

În cazul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale:

a) actul de absolvire a formei respective de învăţământ, în original şi în copie;

b) adeverinţă eliberată de furnizorul de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, prin care se certifică:

• data înregistrării persoanei în evidenţele proprii,
• în cazul în care persoana s-a înregistrat în vederea medierii pentru încadrare în muncă la un furnizor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă;

În cazul absolvenţilor şcolilor speciale pentru persoane cu handicap, în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale:

• actul de absolvire a şcolii speciale pentru persoane cu handicap, în original şi în copie.

Indemnizația de șomaj-Durata de plată

Indemnizația de șomaj se acordă pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare:

• 6 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an şi pentru absolventi;
• 9 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
• 12 luni pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Indemnizația de șomaj- Cuantum

Indemnizația de șomaj este o sumă acordată lunar şi în mod diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează:

1. 75% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an;
2. la suma de mai sus se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare:

• 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani;
• 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani;
• 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 10 ani;
• 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani.

Pentru absolvenţi, indemnizația de șomaj este o sumă fixă, lunară, pe o perioadă de 6 luni, al cărei cuantum reprezintă 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acesteia.

Data de la care se acordă indemnizația de șomaj

Indemnizația de șomaj se acordă, la cerere, după caz, de la data:

1. încetării raporturilor de muncă;
2. încetării raporturilor de serviciu;
3. încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese;
4. expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajaţi pe baza de contract.
5. încetării calităţii de membru cooperator;
6. încetării contractului de asigurare pentru şomaj;
7. încetării motivului pentru care au fost pensionate;
8. încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu;
9. rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
10. încetării activităţii desfăşurate exclusiv în baza unui raport juridic, altul decât cele de natura celor prevăzute la lit. a)-e) şi lit. g) şi h), în considerarea căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj;
11. expirării perioadei de 60 de zile de la absolvire;
12. absolvirii, pentru cazurile absolvenţilor de şcoli speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum 16 ani.

Perioada de timp în care se poate solicita Indemnizația de șomaj

Indemnizația de șomaj se acordă:

• de la data apariţiei situaţiei care conferă dreptul la indemnizaţia de șomaj, dacă cererea este înregistrată la AJOFM în termen de 10 de zile de la această dată
• de la data înregistrării cererii dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 10 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data apariției situației

Termenul de maximum 12 luni este termen de decădere din drepturi.

Indemnizaţia de șomaj – Obligaţiile beneficiarilor

Beneficiari ai indemnizaţia de șomaj au următoarele obligații:

1. să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la AJOFM-ul la care sunt înregistrați, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă;
2. să comunice în termen de 3 zile AJOFM-ul la care sunt înregistrați orice modificare a condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor;
3. să participe la serviciile pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de AJOFM-ul la care sunt înregistrați;
4. să caute activ un loc de muncă;
5. să înştiinţeze în scris AJOFM-ul la care sunt înregistrați:

• apariţia stării de incapacitate temporară de muncă
• datele de identificare, respectiv numele medicului prescriptor
• unitatea în care funcţionează acesta,
• în termen de 24 de ore de la data acordării concediului medical.

A căuta activ un loc de muncă presupune a dovedi că persoana s-a prezentat pentru a solicita un loc de muncă:

• la AJOFM-ul la care se află în evidenţă, în afara datei programării lunare, sau
• la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acreditaţi în condiţiile legii, în vederea medierii prin încadrare în muncă.

Acte doveditoare pentru ”persoană aflată în căutarea unui loc de muncă”

Pentru înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă sunt necesare următoarele documente:

1. actul de identitate;
2. actele de studii şi de calificare;
3. carnetul de muncă sau alte acte care atestă existenţa unor raporturi de muncă ori de serviciu, în cazul persoanelor provenite din muncă;
4. adeverinţă medicală din care să rezulte că persoana este clinic sănătoasă sau aptă de muncă sau are eventuale restricţii medicale.

Textul integral…..………..Legea nr.76 din 2002 somaj si ocupare