Fuziunea si Divizarea societatilor comerciale

∞ Nimic nu se obține în viață fără multă muncă ∞
Fuziunea a două sau mai multe societăți se poate realiza în două modalități:
  • prin absorbirea unei societăţi de către o altă societate. Drepturile şi obligaţiile societăţii absorbite se transferă în patrimoniul societăţii care o absoarbe
  • prin contopirea a două sau mai multe societăţi pentru a alcătui o societate nouă. Drepturile şi obligaţiile societăţilor implicate ce urmează să fie radiate ca efect al fuziunii, se transferă în patrimoniul societăţii nou-înfiinţate

Infografic-fuziune-si-divizare

FUZIUNEA

Transferul patrimoniului este un transfer cu caracter universal. Obligaţiile societăţilor care sunt radiate ca urmare a fuziunii se regăsesc în patrimoniul societăţii rezultante, care va deveni debitor pentru datoriile fostei societăţi. Atât fuziunea cât şi divizarea se pot realiza între societăţi având forme diferite.

Nu se poate vorbi de o fuziune decât în condiţiile în care la operaţiune participă cel puţin două societăţi. Absorbţia unei sucursale sau a unui alt sediu secundar al unei societăţi nu înseamnă fuziune, ci transfer de întreprindere sau cesiune de fond de comerţ.

În cazul fuziunii se va respecta aceeaşi formă pentru noua societate. Nu se poate concepe o fuziune între persoane juridice de tipuri diferite. De exemplu nu se poate concepe o fuziune între o persoană juridică de drept public şi una sau mai multe persoane juridice de drept privat.

Nu se poate concepe:

  • fuziune între o persoană juridică cu scop nepatrimonial (o asociaţie, o fundaţie) şi o societate juridică cu scop patrimonial
  • fuziune între o regie autonomă şi o societate comercială
  • fuziune între o organizaţie cooperatistă şi o societate comercială
  • fuziune între o societate profesională cu personalitate juridică şi un grup de interese economice, etc

Dacă scopul membrilor persoanelor juridice implicate este de a fuziona, atunci acele persoane juridice trebuie mai întâi transformate. Transformarea să fie în societăţi comerciale şi ulterior să fie începute demersurile de fuziune.

EFECTELE FUZIUNII

Contractul de fuziune – în cazul societăţilor comerciale se încheie un nou contract de societate între asociaţii sau acţionarii societăţilor implicate

Transmiterea drepturilor şi obligaţiilor la fuziunea – este o transmitere universală a patrimoniului.

Atât bunurile cât şi drepturile persoanei juridice absorbite cât şi obligaţiile acesteia trec la societatea rezultantă:

  • ca o masă patrimonială, şi
  • nu ca un transfer cu titlu particular.

Creditorii societăţilor care încetează să existe devin creditorii societăţii rezultante.

Dispariţia şi modificarea persoanelor juridice 

Fuziunea are ca efect şi radierea societăţii absorbite (participante la fuziune). Încetarea personalităţii juridice a societăţii are loc fără dizolvare şi lichidare. Se face nemijlocit, prin finalizarea fuziunii.

Mărirea patrimoniului societăţii rezultante

Se măreşte inclusiv capitalul social în cazul societăţilor participante la fuziune. Rezultă şi o nouă structură a membrilor persoanei juridice, a acţionariatului la societatea absorbantă sau societatea rezultantă. Se adăugă membrii sau acţionarii societăţii absorbite (contopite).

DIVIZAREA

De asemenea divizarea se poate realiza prin două modalităţi (art.233 alin 2,3 Cod civil):

  • prin împărţirea întregului patrimoniu al societăţii, care îşi încetează existentă, între două sau mai multe societăţi existente ori care iau astfel fiinţă
  • prin desprinderea unei părţi din patrimoniul societăţii, care îşi continuă existenţa, şi transmiterea acestei părţi către una sau mai multe societăţi existente sau care iau fiinţă
Reprezintă operaţiunea juridică prin intermediul căreia:
  1. fie dintr-o persoană juridică unică se crează două sau mai multe societăţi noi prin împărţirea patrimoniului, cu efectul dispariţiei persoanelor juridice iniţiale
  2. fie prin împărţirea patrimoniului unei persoane juridice între două sau mai multe persoane juridice care există deja, cu efectul dispariţiei persoanei juridice iniţiale
  3. fie prin desprinderea unei părţi din patrimoniul unei persoane juridice:
  • care continuă să existe şi
  • se transmite acea parte către una sau mai multe societăţi care există sau care se înfiinţează în acest mod

Tipuri de divizare:

  • divizare totală – împărţirea patrimoniului unei persoane juridice:
  1. între două sau mai multe persoane juridice care există deja sau
  2. între două sau mai multe persoane juridice care se înfiinţează prin divizare
  • divizare parţială
  1. desprinderea unei părţi din patrimoniul unei persoane juridice
  2. transmite acestei părţi către una sau mai multe societăţi care există sau care se înfiinţează în acest mod

Indiferent de tipul de divizare, din această operaţiune nu pot rezulta persoane juridice noi de alt tip decât cel din care face parte societatea iniţială.

EXEMPLU:
  • prin divizare nu se pot constitui două sau mai multe societăţi comerciale dintr-o asociaţie sau fundaţie şi
  • prin divizare nu se pot constitui societăţi comerciale dintr-o regie autonomă ori ONG-uri

Dacă membrii persoanei juridice implicate au în scop divizarea, atunci acele persoane juridice trebuie mai întâi transformate şi ulterior devizate.

 EFECTELE DIVIZĂRII

Patrimoniul persoanei juridice care a încetat să existe prin divizare:

  • se împarte în mod egal între persoanele juridice dobânditoare, dacă prin actul ce a dispus divizarea nu s-a stabilit o altă proporţie
  • împărţirea are în vedere atât bunurile şi drepturile cât şi datoriile
  • împărţirea acestora, în caz de divizare a persoanelor juridice de drept privat, este rezultatul convenţiei între membrii (acţionari, asociaţi) persoanei juridice.

În cazul divizării parţiale, efectul divizării este reducerea patrimoniului persoanelor juridice iniţiale.

Reducerea patrimoniului înseamnă:
  • atât reducerea părţii active a patrimoniului (bunuri şi drepturi),
  • cât şi reducerea părţii pasive a patrimoniului (obligaţii).

Reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este proporţională cu partea transmisă. În cazul în care partea desprinsă se transmite mai multor persoane juridice deja existente sau care se înfiinţează în acest mod, împărţirea patrimoniului se va face proporţional cu partea desprinsă.

Între persoanele juridice dobânditoare, împărţirea părţii desprinse se va face în mod egal, dacă prin actul de divizare nu s-a stabilit o altă proporţie.

Răspunderea în caz de divizare

În cazul divizării, fiecare dintre persoanele juridice dobânditoare va răspunde:

  • integral pentru obligaţiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dobândite sau păstrate şi
  • proporţional cu valoarea drepturilor dobândite sau păstrate, socotită după scăderea obligaţiilor aferente acestora, pentru celelalte obligaţii ale persoanelor juridice divizate.

Dacă este supusă divizării o persoană juridică de drept public, prin actul de reorganizare se va putea stabili şi un alt mod de repartiţie a obligaţiilor.

Contractele se vor repartiza în toate cazurile de divizare:
  • între persoanele juridice rezultante ale procesului de divizare în aşa fel încât executarea fiecăruia dintre contracte să se facă în întregime de către o singură persoană juridică dobânditoare
  • dacă o astfel de repartiţie nu este cu putinţă, atunci prin actul de divizare unele contracte se vor repartiza la mai multe societăţi rezultante
  • se va ţine seama de necesitatea ca, pentru anumite tipuri de afaceri sau activităţi, să se obţină autorizarea din partea organelor competente. Aceasta pentru a evita crearea unei persoane juridice lovite de incapacitatea specială de folosinţă

Dacă există contracte încheiate în considerarea calităţii persoanelor juridice supuse reorganizării, acestea nu îşi încetează efectele, cu excepţia cazului:

  • în care părţile au stipulat expres contrariul sau
  • menţinerea ori repartizarea contractului este condiţionată de acordul părţii interesate
Dacă menţinerea sau repartizarea contractului este condiţionată de acordul părţii interesate, aceasta va fi notificată sau înştiinţată:
  • prin scrisoare recomandată
  • cu confirmare de primire
  • pentru a-şi da ori nu consimţământul în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicarea notificării sau înştiinţării.

Lipsa de răspuns în acest termen echivalează cu refuzul de menţinere sau preluare a contractului de către persoana juridică succesoare. În cazul societăţilor aflate în procedura de lichidare, fuziunea sau divizarea se pot efectua numai înainte de începerea repartiţiei între asociaţi a părţilor ce li se cuvine din lichidare.

Art. 238 alin.4 din Legea nr.31/1990        

Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definită la alin. (1) ori (2), poate fi efectuată chiar dacă societăţile dizolvate sunt în lichidare, cu condiţia ca acestea să nu fi început încă distribuirea între asociaţi a activelor ce li s-ar cuveni în urma lichidării”.

PROCEDURA FUZIUNII SAU DIVIZĂRII

În cazul fuziunii, hotărârea de fuziune se adoptă de către adunarea generală a fiecărei societăţi implicate. Adoptarea se face în condiţiile prevăzute pentru modificarea actului constitutiv al societăţii.

Proiectul de fuziune sau de divizare:
  • se întocmeşte şi se semnează de administratorii societăţilor participante
  • se vizează de judecătorul delegat
  • se depune la oficiul registrului comerţului
  • se publică, pe cheltuiala societăţii, în Monitorul Oficial, integral sau în extras, conform dispoziţiei judecătorului sau cererii societăţii

Proiectul de fuziune sau de divizare  se depune la oficiul registrului comerţului.

Formularea unei opoziţii:
  • nu are ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării şi
  • nu împiedică realizarea fuziunii sau divizării
Actului modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante:
  • este autentificat
  • este înregistrat la ORC şi
  • este vizat de judecătorul delegat,
  • se transmite din oficiu la Monitorul Oficial spre publicare, pe cheltuiala societăţii 

 FUZIUNEA SAU DIVIZAREA – EFECTE PATRIMONIALE

Efecte faţă de acţionari şi asociaţi

Societatea care îşi încetează existenţa transmite patrimoniul său către societatea sau societăţile beneficiare. Asociaţii sau acţionarii societăţii dizolvate dobândesc părţi sociale sau acţiuni la societăţile beneficire ale transmiterii universale.

Efecte faţă de creditorii societăţilor participante

Societatea absorbantă preia drepturile şi obligaţiile societăţii absorbite. Drepturile şi obligaţiile societăţilor dizolvate sunt preluate de noile societăţi înfiinţate.

Societăţile care dobândesc bunuri prin efectul dizolvării răspund:

  • faţă de creditori pentru obligaţiile societăţii care s-a dizolvat,
  • direct proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, dacă actul de divizare nu prevede altfel.

Dacă nu poate fi identificată cu certitudine societatea răspunzătoare pentru o anumită obligaţie, toate societăţile dobânditoare de bunuri răspund solidar pentru acea obligaţie. Efectele patrimoniale ale divizării se produc, în mod corespunzător şi în situaţia divizării prin desprinderea unei părţi din patrimoniu la care se referă art. 233 alin.3 din Legea nr.31/1990.

Similar Posts

11 Comments

  1. Gabriela Fainita spune:

    Art. 2 din Legea nr. 15/1990 prevede că regiile autonome se organizează şi funcţionează în ramurile strategice ale economiei naționale.

    Regia autonomă și societățile naționale:

    •sunt persoane juridice, comercianți al căror capital social este deţinut de organe ale administraţiei publice centrale sau locale şi care desfășoară o activitate economică de interes național/local
    •acționează în domenii considerate strategice
    •reorganizarea sau desființarea acestora conduce la încetarea dreptului de administrare, putându-se reorganiza prin transformarea sa într-o societate comercială
    •sunt persoane juridice de natură mixtă:
    a) de drept public, în raportul cu autorităţile publice faţă de care se găsesc în poziţie de subordonare atunci când exercită dreptul de administrare, dar şi
    b) de drept privat, în raportul cu terţii, persoane fizice sau juridice, faţă de care se găsesc în poziţie de egalitate, ca titular de drept de proprietate privată

    O.G. nr. 15/1993 privind unele măsuri pentru restructurarea activităţii regiilor autonome prevede că bunurile proprietate publică aflate în administrarea regiilor autonome sunt inalienabile. Art.10 din O.G. 15/1993 consacră caracterul insesizabil al acestor bunuri.

    Pentru titularul dreptului de administrare:
    •este permisă doar un drept de dispoziţie materială asupra bunului primit, condiţionat însă de respectarea destinației acestuia
    •este exclusă dispoziția juridică este exclusă, pe de o parte pentru că acest atribut revine doar proprietarului iar, pe de altă parte, pentru că dreptul de administrare este inalienabil.

    Fuziunea dintre Societatea Naţională Romarm – S.A. cu Regia Autonomă Arsenalul Armatei s-a realizat între două persoane juridice al căror capital social era deținut de stat, desfășurau o activitate economică de interes național, având drept de administrare al proprietății publice a statului.

    Operațiunea de fuziune este o dispoziție juridică ce aparține proprietarului, adică statului. Au fuzionat două entități juridice ce aveau același proprietar.
    Nu a fost o fuziune între două entități economice cu proprietari diferiți – unul public și altul privat.
    A fost o reorganizare a două entități publice, înființându-se o nouă entitate economică cu aceleași caracteristici privind dreptul de proprietate, capitalul social, neducând la încetarea dreptului de proprietate publică, înființându-se o companie națională.

    Dacă ar fi fuzionat o regie autonomă cu o societate pe acțiuni proprietate privată ar fi fost imposibil, fiind forme de proprietate diferite.
    Reorganizarea sau desfiinţarea regiei autonome poate conduce la încetarea dreptului de administrare întrucât regia autonomă se poate reorganiza prin transformarea sa într-o societate comercială care, fiind subiect de drept privat nu poate avea calitatea de titular al dreptului de administrare şi, în consecinţă, în patrimoniul său nu poate fi inclus un astfel de drept.

    https://projurista.ro/procedura-fuziunii-sau-divizarii-societatii-comerciale/

  2. Buna ziua,
    Va multumim pentru acest articol foarte folositor.
    Dorim divizarea partiala a unei societati mai mari(SRL, impozitata pe profit) prin transmiterea unor parti din patrimoniu( in special active corporale) catre o societate infiintata recent, pentru specializarea intr-un nou domeniu si un mai bun management.
    Noua firma care va beneficia de aceste bunuri si va fructifica in viitor aceste bunuri, respectiv va vinde aceste bunuri, va fi impozitata pe profit sau pe venitul rezultat din eventualele tranzactii?

    1. Gabriela Fainita spune:

      Impozitul pe profit se aplică:
      – companiilor mari, care au avut afaceri de peste un milion de euro opțional,
      – microîntreprinderilor care au cumulativ, două condiții îndeplinite: un capital social minim de 45.000 de lei și cel puțin doi salariați.

      Firmele care au avut afaceri sub un million de euro în anul fiscal respectiv, se încadrează la impozitul pe venit.
      O persoană juridică română care este nou-înfiinţată este obligată să plătească impozit pe venit începând cu primul an fiscal (art.48, alin.3 Cod fiscal).
      Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.

      Noua firmă va fi impozitată:
      – pe venit dacă realizează venituri sub 1.000.000 euro
      – pe profit începând cu trimestrul în care a realizat venituri peste 1.000.000 euro
      – pe profit – opțional – dacă capital social minim de 45.000 de lei și cel puțin doi salariați

      https://projurista.ro/patrimoniul-societatii-comerciale-caracter-si-consecinte/

  3. Buna ziua. In cazul divizarii unei societati sau a a fuziunii cu o alta societate, se poate transfera intreg patrimoniul catre noua societate? Daca da atunci dreptul de preemtiune asupra unui teren din patrimoniul firmei mama, se transmite impreuna cu celelalte obligatii noii societati?
    Multumesc.

    1. Gabriela Fainita spune:

      Dreptul de preempțiune este privilegiu pe care îl are cineva printr-un contract sau printr-o lege, la o vânzare-cumpărare, de a fi, în condiții egale, cel preferat dintre mai mulți cumpărători.
      Fuziunea şi divizarea sunt procedee tehnico-juridice prin care se realizează restructurarea societăţilor comerciale, nu o vânzare ca formă transfer proprietate.
      Poate fi transferat întreg patrimoniul atât prin divizare (dacă este divizare totală și sociateta divizată se radiază) cât și la fuziune (atât prin absorbție cât și prin contopire).
      Dreptul convenţional de preempţiune în legătură cu un imobil/teren se notează în cartea funciară. Dacă dreptul de preempțiune nu este notat în CF, nu se poate justifica.  

      Preempțiunea reprezenta o derogare nu numai de la principiul liberei circulaţii a terenurilor, ci şi de la principiul potrivit căruia proprietarul poate dispune liber, exclusiv şi absolut de bunul său și reprezintă consacrarea unor excepţii şi deci trebuie să fie interpretate restrictiv.

      Dreptul de preemtiune asupra unui teren din patrimoniul firmei mama NU se transmite împreună cu celelalte obligatii noii societati, fiind doar un privilegiu, nu un drept concret, bazat pe reciprocitatea unui beneficiu/obligații.  Preemțiunea este specifică DOAR la vânzare, iar operațiunile de divizare/fuziune nu implică operațiuni cu astfel de specific. Transferul dreptului de proprietate nu se face pentru preț ci cuantificat în acțiuni/părți sociale. Nu se poate impune ingerința unei persoane în acționariatul unei societăți doar în baza unui privilegiu de a cumpăra cu prioritate, justificat de calitatea de coproprietar, vecin, arendaș,…calități ce nu sunt specifice domeniului societar. 

      https://projurista.ro/fuziunea-si-divizarea-societatilor-comerciale/

      https://projurista.ro/actiunea-oblica-sau-actiunea-subrogatorie/

  4. Lupu Rodica spune:

    Buna seara, detin o firma sunt unic asociat cu activitate comercializare produse petroliere si am inchiriat un spatiu pentru o alta activitate(alimentatie publica). As dori doar sa separ acel contract de inchirire al spatiului cedandu-l unei firme noi (tot SRL) infiintata de fiul meu unic asociat si care are acelasi sediu social cu a mea. Care ar fi varianta cea mai buna si mai putin costisitoare?

    1. Gabriela Fainita spune:

      Dacă spațiul închiriat este și sediul social al celor 2 societăți – puteți doar să subînchiriați o parte din spațiu către SRL-ul nou înființat (dacă permit clauzele contractului de închiriere).
      Pentru acest act trebuie să fie posibilă partajarea spațiului în 2 spații distincte.

      Dacă spațiul este doar pentru desfășurarea activității de alimentație publică al celei de-a doua firme – cedați contractul de închiriere firmei noi ptr a deschide punct de lucru.
      Totul depinde de clauzele contractului de închiriere și configurația spațiului.

      https://projurista.ro/patrimoniul-societatii-comerciale-caracter-si-consecinte/

  5. mioara fratila spune:

    Buna ziua
    Suntem un srl cu 3 asociati si unul doreste sa iasa din firma in schimbul unui bun imobil.Cum se procedeaza intrucat el nu si va face alta firma,ildoreste in nume propriu.
    Multumesc

    1. Gabriela Fainita spune:

      Dacă respectivul asociat a adus aport în natură la capitalul firmei respectivul imobil se poate face:
      1) o reducere de capital =(art.207, alin.(2), lit. b) din Legea nr.31/1990 ”restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială;”
      2) o modificare de act constitutiv datorată retragerii unui asociat =art.226 din Legea nr.31/1990
      3) dacă este cazul-o completare a capitalului legal al societății, dacă a fost diminuat sub valoarea legală.
      Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal.
      Retragerea asociatului se face în acord cu prevederile din actul constitutiv al sociatății.
      În lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotărâri a tribunalului, supusă numai apelului.

      https://projurista.ro/reducerea-si-marirea-capitalului-social-al-societatii/

  6. Buna ziua! Am o societate comercială in agricultura, din 2006, cu doi asociați, eu și soțul și ne vom afla in toamna asta in imposibilitatea plății tuturor datoriilor, imputuri și utilaje agricole, ce ma sfătuiți, sa intru in insolventa sau sa divizez firma in doua și una sa rămână cu toate datoriile și cealaltă sa continue activitatea? Menționez ca vreau sa găsesc posibilitatea sa merg in continuare cu activitatea agricolă.

    1. Gabriela Fainita spune:

      Dacă aveți obligații contractuale față de alte societăți, intrarea în insolvență este o soluție corectă.
      Dacă nu aveți contracte ce nu le puteți onera/plăti și aveți doar un deficit financiar pentru plata unor utilități curente, este o soluție divizarea societății, transferarea bunurilor care nu sunt gajate/ipotecate în noua societate, iar pentru vechea societate poate fi deschisă procedura insolvenței.

      https://projurista.ro/patrimoniul-societatii-comerciale-caracter-si-consecinte/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.