Dreptul de asociere

Rațiunea nu se învață în timp, ci în urma unei educații corespunzătoare și a firii

Dreptul de asociere este reglementat prin art 40 din Constituția României

           Art 40 din Constituție
  1. Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere.
  2. Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva:
  • pluralismului politic,
  • a principiilor statului de drept ori
  • a suveranității,
  • a integrității sau
  • a independenței României sunt neconstituționale.
  1. Nu pot face parte din partide politice:
  • judecătorii Curții Constituționale,
  • avocații poporului,
  • magistrații,
  • membrii activi ai armatei,
  • polițiștii și
  • alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
  1. Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.

Calificarea dreptului de asociere și conținutul său

 

Dreptul de asociere este un drept fundamental, social-politic, clasificat de regulă în categoria libertăților de opinie, alături de libertatea conștiinței, libertății de exprimare etc., prin care se explică în ce privește conținutul său.

Conținutul dreptului de asociere – cuprinde posibilitatea cetățenilor români de a se asocia, în mod liber:

  • în partide sau formațiuni politice,
  • în sindicate, patronate sau alte forme și tipuri de organizații,
  • ligi și uniuni,
  • cu scopul de a participa la viața politică, științifică, socială și culturală, pentru realizarea unei serii de interese legitime comune
Asociațiile prevăzute în art. 40
  1. nu au scopuri lucrative,
  2. nu urmăresc obținerea sau împărțirea unor beneficii,
  3. ele trebuie să aibă scopuri politice, religioase, culturale etc.,
  4. scopuri care să exprime libertatea de gândire și de exprimare a gândurilor, opiniilor, credințelor.
Asemenea precizări urmăresc să arate că art. 40 din Constituție nu poate fi socotit temeiul juridic al creării:
  • unor societăți comerciale sau
  • al unor alte asociații cu caracter lucrativ sau eventual
  • al persoanelor juridice

Domeniu de reglementare

Sfera de aplicare a dispozițiilor constituționale din art. 40 presupune o delimitare:

Art. 40 din Constituție se referă la asociații de drept constituțional. Ele sunt asociații de drept public, temeiul lor fiind libertatea de asociere și nu contractul care este temeiul asociațiilor și societăților de drept privat.

Asemenea precizări urmăresc să arate că art. 40 din Constituție nu poate fi socotit temeiul juridic al creării:
  • unor societăți comerciale sau
  • unor alte asociații cu caracter lucrativ sau
  • persoanelor juridice.

Modificarea Legii fundamentale în 2003 a conferit și acestor din urmă asociații un statut constituțional, în art. 45 referitor la libertatea economică. Diferența de natură juridică dintre aceste două tipuri de asocieri explică și regimul juridic diferit pe care ele îl cunosc în privința creării și înregistrării lor.

Forme de asociere

Garantând dreptul la liberă asociere, dispozițiile constituționale stabilesc și formele de asociere. Dificultatea stabilirii unui inventar complet a determinat folosirea a două procedee, și anume:

  1. nominalizarea partidelor, a sindicatelor și, mai nou, în urma revizuirii Constituției, și a patronatelor;
  2. enunțarea celorlalte forme organizatorice prin formularea „alte forme de asociere”.

Nominalizarea partidelor politice, a sindicatelor și, mai nou, a patronatelor era obligatorie, având în vedere corelația intre art. 40 și art. 8 alin. (2) și art. 9 din Constituție, articole care privesc direct scopurile acestor forme de asociere.

 ART. 8 din Constituție  Pluralismul și partidele politice
  1. Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.
  2. Partidele politice se constituie și îți desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democrației.
 ART. 9 din Constituție Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale

    Sindicatele, patronatele şi asociațiile profesionale se constituie şi își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor.

Limitele constituționale ale dreptului de asociere

Dreptul de asociere nu poate fi însă un drept absolut. De aceea, în mod firesc, se stabilesc anumite limite.

Aceste limite constituționale privesc trei aspecte:
  1. scopurile și activitatea;
  2. membrii;
  3. caracterul asociației, rezultând practic din modul de constituire.
Cât priveşte scopurile şi activitatea

Prin alin. (2) al art 40 din Constituție:

Aceste valori intrând practic în ordinea constituţională nu pot fi afectate nici prin exercitarea abuzivă a dreptului de asociere. De aceea, asociaţiile care încalcă aceste valori sunt neconstituţionale. Constatarea şi declararea ca neconstituţională a unei asociaţii revine Curţii Constituționale.

Limitele privind membrii asociațiilor

Privesc numai partidele politice, având în vedere rolul lor în viața politică și statală.

Potrivit alin. (3) art. 40 din Constituție nu pot face parte din partidele politice:

  • judecătorii Curţii Constituţionale,
  • avocaţii poporului,
  • magistraţii,
  • membrii activi ai armatei,
  • poliţiştii şi
  • alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

Se poate observa că este vorba numai de funcţionari publici. Unele categorii sunt nominalizate chiar în text, aici interdicția fiind de ordin constituţional.

Dar pentru că şi alţi funcţionari publici nu pot să se asocieze în partide politice, asocierea fiind un obstacol în buna exercitare a funcţiilor lor, Constituția permite legii organice să stabilească ea aceste categorii:

  • nu mai suntem în prezența unei nominalizări constituționale,
  • suntem în prezența unui temei constituțional în baza căruia legea organică poate face asemenea nominalizări.
Explicația unei asemenea interdicții privind unele categorii de funcționari constă în:
  • serviciile publice nu au voie să facă nici o diferențiere, între cei cărora le furnizează prestații pe motive politice și, în general, pe alte motive discriminatorii
  • teoria neutralității serviciilor publice, care implică o detașare a funcționarilor publici (sau doar a unor categorii de funcționari publici) de problemele politice
  • egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără discriminări şi fără privilegii.
Din acest principiu constituţional rezultă foarte clar că:
  • funcţia publică este accesibilă în mod egal tuturor celor care dovedesc capacitatea şi aptitudinile cerute de lege pentru ocuparea unei funcţii publice
  • o lege care ar condiţiona ocuparea unei funcţii publice de opţiunile publice, ar fi neconstituțională.

Referitor la caracterul asociației, potrivit Constituției, sunt interzise asociațiile cu caracter secret. Această dispoziție constituțională urmărește protejarea valorilor democrației constituționale față de anumite forțe obscure care ar dori să atenteze la ele.

Similar Posts

2 Comments

  1. Exista o prevedere in Legea nr. 407/2006 a vanatorii si protectiei fondului cinegetic care limiteaza numarul de membri vanatori intr-o asociatie vanatoareasca constituita in baza O 26/2000. ( asociatii si fundatii).
    Ordinul 219/2008 completat si modificat prevede la art. 18 alin (1) lit b rezilierea de drept a contractului de gestionare daca o asociatie gestionara de fonduri de vanatoare depaseste numarul de vanatori prevazuti de L 407. Oare nu este incalcat dreptul la asociere?

    1. Dreptul de asociere este dreptul constituțional de a participa la constituirea unei organizații.
      Activarea ca membru în cadrul unei organizații cu statut de gestionar de fond cinegetic este în funcție de suprafața productivă cinegetic pentru un membru vânător.
      Suprafața productiva cinegetic minima necesara pentru un membru vanator, pe organizatii vanatoresti si la nivelul tarii, este de:
      a) 150 ha la campie;
      b) 200 ha la deal;
      c) 250 ha la munte.
      (4) Fondul cinegetic se delimiteaza pe limite naturale, cum ar fi: culmi, cursuri de apa si altele asemenea, si/sau limite artificiale stabile in timp, cum ar fi: drumuri, cai ferate, autostrazi, linii electrice, canale de irigatii sau navigabile si altele asemenea, usor identificabile.
      (5) Pentru constituirea unui fond cinegetic este necesara indeplinirea tuturor criteriilor prevazute la alin.1 .

      Categoriile de gestionari care pot incheia contracte de gestionare a faunei cinegetice sunt urmatoarele:
      a) organizatiile vanatoresti;
      b) administratorul padurilor proprietate publica a statului;
      c) administratorii padurilor proprietate privata;
      d) administratorii padurilor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
      e) institutiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea stiintifica;
      f) institutiile de invatamant care au ca discipline de studiu vanatul si vanatoarea;
      g) Regia Autonoma, Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, pentru fondul cinegetic Scroviștea din județul Ilfov.”

      Rezilierea contractului dacă este depășit nr. de vânători nu este o încălcare a dreptului la asociere. Nu este o asociere ci o apartenență ca membru vânător în cadrul unei organizații gestionar de fond de vânătoare.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.