Detasarea conducatorilor auto in UE

Detașarea conducatorilor auto in UE

Directiva UE nr. 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului adoptată în 15 iulie 2020 a stabilit unele norme specifice cu privire la:

• Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și
• Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012

Obiectivele prezentei directive sunt:

• asigurarea unor condiții adecvate de muncă și o protecție socială corespunzătoare pentru conducătorii auto,
• asigurarea unor condiții adecvate pentru întreprinderi și de concurență loială pentru operatori.

Detașarea conducătorilor auto în cadrul Uniunii Europene (UE) reprezintă un subiect esențial pentru industria transporturilor, întrucât:

• reglementează condițiile de muncă ale șoferilor care prestează servicii temporare în alte state membre,
• este marcat de Directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor, modificată prin Directiva (UE) 2018/957 și Pachetul Mobilitate, care include reguli specifice pentru transportul rutier.

Principalele aspecte ale detașării conducătorilor auto

Regulile privind salariul minim și remunerația

Șoferii detașați într-o altă țară UE trebuie să beneficieze de salariul minim aplicabil în statul gazdă pe perioada desfășurării activității, conform legislației naționale a acelei țări. Aceste reguli sunt aplicabile doar pentru operațiunile de transport internațional și cabotaj.

Declarația de detașare

Firmele de transport trebuie să depună o declarație de detașare prin sistemul IMI (Internal Market Information System) înainte de începerea operațiunii de transport.

Aceasta include detalii precum durata detașării, datele de contact ale reprezentantului firmei în statul gazdă și condițiile de muncă aplicabile.

Timpul de lucru și odihnă

Șoferii detașați sunt supuși regulilor generale de timp de lucru și odihnă prevăzute în legislația UE. Aceștia trebuie să aibă perioade de odihnă săptămânale în afara vehiculului, cu facilități corespunzătoare.

Excepții și diferențe între statele membre

Deși există o legislație unitară la nivel european, statele membre pot aplica excepții și reguli specifice, creând astfel dificultăți pentru operatorii de transport în respectarea reglementărilor multiple.

Sanțiuni și controale

Încălcarea reglementărilor poate atrage sancțiuni, iar controalele rutiere și administrative s-au intensificat odată cu implementarea Pachetului Mobilitate. Firmele trebuie să mențină o documentație clară și actualizată, iar autoritățile pot verifica în orice moment conformitatea cu regulile de detașare.

Măsurile naționale de transpunere a prezentei directive trebui să se aplice de la 18 luni de la data intrării în vigoare a directivei.

Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului urmează să se aplice în sectorul transportului rutier de la 2 februarie 2022.

Comisia Europeană a publicat recent prima parte a Ghidului privind detașarea șoferilor, ca parte a reglementărilor prevăzute de Pachetul de Mobilitate.

Noile măsuri:

• vor intra în vigoare în doua etape, pe data de 2 februarie și pe data de 21 februarie,
• vor aduce modificări importante modului de operare a companiilor din sectorul european de transport.

Începând cu 2 februarie 2022, care este data de la care conducătorii auto au obligația, în temeiul articolului 34 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014, de a înregistra manual datele privind trecerea frontierei, statele membre:

• aplică exceptarea pentru operațiunile de transport bilateral în ceea ce privește persoanele prevăzută la primul și al doilea paragraf din prezentul alineat și atunci când,
• pe lângă faptul că efectuează o operațiune de transport bilateral, conducătorul auto efectuează o îmbarcare de persoane și/sau o debarcare de persoane în statele membre sau în țările terțe pe care le traversează, cu condiția ca acesta să nu ofere servicii de transport de persoane între două puncte din statul membru traversat.

În înțelesul Regulamentului (CE) nr. 1073/2009, o operațiune de transport bilateral efectuată în cadrul unui serviciu ocazional sau regulat de transport internațional de persoane are loc atunci când un conducător auto efectuează oricare dintre următoarele operațiuni:

• îmbarcă persoane în statul membru de stabilire și îi debarcă într-un alt stat membru sau într-o țară terță;
• îmbarcă persoane într-un stat membru sau într-o țară terță și îi debarcă în statul membru de stabilire; sau
• îmbarcă și debarcă persoane în statul membru de stabilire în scopul efectuării de excursii locale într-un alt stat membru sau într-o țară terță.

În document, sunt prezintate modurile în care regulile de înregistrare se aplică în diferite scenarii de operare de transport:

• transport bilateral (trei scenarii diferite),

Un șofer angajat de o companie cu sediul în Lituania (LT) conduce un camion plin cu mărfuri de la Vilnius (LT) la Paris (FR). Șoferul descarcă toate mărfurile la Paris. Apoi, pentru călătoria de întoarcere, șoferul încarcă mărfurile la Paris pentru a le livra la Vilnius (LT).

• comerț multilateral (șase scenarii diferite),

Un șofer angajat de o companie cu sediul în Lituania (LT) încarcă un camion plin de mărfuri în Vilnius (LT). Șoferul conduce apoi la Berlin (DE) și descarcă 1/3 din mărfuri, iar apoi la Anvers (BE) pentru a descărca încă 1/3 din mărfuri. Ulterior, șoferul continuă să conducă spre Lyon (FR) și descarcă restul de 1/3 din mărfuri.

• cabotaj (un scenariu),
• transport de marfă în tranzit (un singur scenariu),
• exemple care reprezintă o combinație a scenariilor de mai sus.

Un șofer angajat de o companie stabilită în Portugalia (PT) încarcă un camion plin cu mărfuri în Lisabona (PT) pentru a fi livrat la Madrid (ES). În Madrid (ES), șoferul încarcă un camion plin cu mărfuri pentru a fi livrat la Dortmund (DE). După livrarea în Dortmund, șoferul se întoarce cu camionul gol la Lisabona (PT).

 Directivele privind transportul de pasageri, transportul combinat și transportul către și dinspre țări terțe vor fi publicate de Comisie la o dată ulterioară.

 Principalele obligații administrative ale companiilor la detașarea șoferilor în state membre UE

Înainte de detașarea conducătorilor, operatorul trebuie:

1. să depună o declarație de detașare autorităților unui stat membru în care este detașat șoferul;
2. cel mai târziu la începutul efectiv al perioadei de detașare;
3. în portalul special creat în acest scop, o interfață publică multilingvă conectată la sistemul de informații privind piața internă (IMI);

Conținutul declarației de detașare:

1. date privind identitatea operatorului, cel puțin sub forma numărului licenței comunitare în cazul în care acest număr este disponibil sau alți identificatori, de tipul codului fiscal;
2. datele de contact ale unui administrator de transport sau ale altei persoane de contact din statul membru în care are loc detașarea pentru a menține legătura cu autoritățile competente ale statului membru gazdă în care sunt furnizate serviciile și pentru a trimite și primi documente sau notificări;
3. date privind identitatea conducătorului auto, adresa reședinței și numărul permisului de conducere al acestuia;
4. data începerii contractului de muncă al conducătorului auto și legea aplicabilă acestuia;
5. data preconizată de începere și de încheiere a detașării;
6. numerele plăcuțelor de înmatriculare ale vehiculelor operate de șoferii detașați;
7. tipul serviciilor de transport efectuate (transportul de mărfuri, transportul de pasageri, transport internațional combinat sau operațiuni de cabotaj.

În timpul detașării, operatorul trebuie să se asigure că șoferii au la dispoziție următoarele documente:

1. declarația de detașare în format hârtie sau electronic;
2. dovezi ale operațiunilor de transport care au loc în statul membru gazdă, cum ar fi o scrisoare de trăsură electronică (e-CMR)
3. înregistrările tahografului (în special simbolurile de țară ale statelor membre în care șoferul a efectuat operațiuni de transport).

După detașarea conducătorilor, operatorul are obligația transmiterii prin intermediul sistemului IMI a unor documente:

1. înregistrările tahografelor;
2. scrisori de trăsură, documentele e-CMR;
3. documentația referitoare la remunerația conducătorului auto pentru perioada detașării;
4. contractul de muncă;
5. fișele de pontaj aferente muncii efectuate de conducătorul auto;
6. dovada plății remunerației aferente conducătorului auto.

Aceste documente trebuie transmise în termen de maxim 8 săptămâni de la încheierea perioadei de detașare.

Provocările și implicațiile pentru transportatori

Respectarea acestor reglementări implică costuri administrative semnificative și o gestionare complexă a documentației. Totodată, firmele trebuie să se adapteze la modificările frecvente ale legislației naționale și europene. Aceste provocări influențează competitivitatea, în special în contextul diferențelor mari de costuri între statele membre.

Textul integral………….Directiva UE detasare soferi…………