Contractul de ucenicie la locul de munca
Contractul de ucenicie la locul de muncă
Art. 208 Codul Muncii
- (1) Ucenicia la locul de muncă se organizează în baza contractului de ucenicie.
- (2) Contractul de ucenicie la locul de muncă este contractul individual de muncă de tip particular, în temeiul căruia:
- angajatorul persoană juridică sau persoană fizică se obligă ca, în afara plăţii unui salariu, să asigure formarea profesională a ucenicului într-o meserie potrivit domeniului său de activitate;
- ucenicul se obligă să se formeze profesional şi să muncească în subordinea angajatorului respectiv.
- (3) Contractul de ucenicie la locul de muncă se încheie pe durată determinată.
Conform prevederilor art. 208 Codul muncii, ucenicia la locul de muncă se organizează în baza unui contract denumit contract de ucenicie care, ca natură juridică, este tot un contract individual de muncă, dar de tip particular.
Contractul de ucenicie
Acest contract are un obiect complex, în care intră:
- prestarea muncii şi plata salariului,
- formarea profesională într-o anumită meserie (ceea ce este determinant pentru acest contract), asigurată de angajator, ucenicul salariat obligându-se să urmeze cursurile respective.
În contractul de ucenicie prevalează formarea profesională, nu prestarea muncii propriu-zise, aceasta din urmă fiind doar modalitatea prin care se asigură calificarea celui în cauză.
Având în vedere specificul şi scopul său – formarea profesională –, contractul de ucenicie la locul de muncă nu se poate încheia decât pe durată determinată. Această durată, potrivit art. 9 din Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, este diferită în funcţie de nivelul de calificare:
- 6 luni pentru calificarea de nivel 1;
- 12 luni pentru calificarea de nivel 2;
- 24 de luni pentru calificarea de nivel 3;
- 36 luni pentru calificarea de nivel 4.
Art. 209 Codul Muncii
- (1) Persoana încadrată în muncă în baza unui contract de ucenicie are statut de ucenic.
- (2) Ucenicul beneficiază de dispoziţiile aplicabile celorlalţi salariaţi, în măsura în care ele nu sunt contrare celor specifice statutului său.
Art. 209, alin. (1) Codul Muncii prevede că titularul contractului de ucenicie are statutul de ucenic. El nu este altceva decât un salariat (tânăr) care se pregăteşte profesional în baza contractului menţionat.
De aceea, în alin. (2) se dispune că ucenicul beneficiază de dispoziţiile aplicabile celorlalţi salariaţi în măsura în care ele nu sunt contrare celor specifice statutului său. Prevederea este firească având în vedere că, în acelaşi timp, ucenicul este şi salariat. El se pregăteşte profesional într-o anumită meserie, dar, totodată, prestează şi activitate în folosul angajatorului.
Contractul de ucenicie la locul de muncă este reglementat cu caracter general de Codul muncii, iar în mod special, de Legea nr. 279/2005. În aplicarea acestei legi, au fost adoptate Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 855/2013.
