Drept civil

Constatarea nulitatii absolute titlului de proprietate

În final, va trebui să faci mereu ceea ce trebuie, chiar dacă îți este greu

Constatarea nulitatii absolute titlului de proprietate poate fi solicitată ca titular de primar, prefect, Autoritatea Naţională Restituirea Proprietății,..

Fondul funciar al României îl constituie terenurile de orice fel, indiferent:
  • de destinaţie,
  • de titlul de proprietate pe baza căruia sunt deţinute sau
  • de domeniul public ori privat din care fac parte
Deţinătorii de terenuri sunt titularii:
  • dreptului de proprietate,
  • ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care,
  • au calitatea de posesori ori deţinători precari, potrivit legii civile
Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se face:
  • prin reconstituirea dreptului de proprietate sau
  • prin constituirea dreptului de proprietate

Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea titlului de proprietate.

Titularul unei acţiuni în constatare a nulităţii absolute a titlului de proprietate

Titularul unei acţiuni în constatare a nulităţii absolute a actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 poate fi:

  • primarul în calitate de preşedinte al comisiei locale de fond funciar
  • prefectul
  • procurorul
  • Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi
  • alte persoane care justifică un interes legitim

Soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun.

Reglementarea legală:
  • Art. 3 alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare
  • Art. 5 lit. (l) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor
  • Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare de aprobare a Regulamentului
  • Art. 32 lit. d) şi art. 33 din Codul de procedură civilă

Motivul de nulitate este determinat de

  • titularul dreptului de proprietate nu este o persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate, în sensul că nu a probat deţinerea terenului anterior preluării terenurilor de către statul român,
  • acţiunea este întemeiată în drept pe dispoziţiile art.3 din Legea nr. 169/1997
    Art. 2 din Legea nr. 169/1997

 Dispoziţiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor.

   Art. 3 din Legea nr. 169/1997

 (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:

  1. actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;
  2. actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;
  3. actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23 din lege;
  4. actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
  5. actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20, în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
  6. actele de constituire a dreptului de proprietate, în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;
  7. transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
  8. actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări sociale sau culturale – case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea – ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.

  (2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun, care au plenitudine de jurisdicţie.

(3) În situaţia în care, pe terenurile care au făcut obiectul unor acte juridice, constatate nule potrivit alin. (1), s-au edificat construcţii de orice fel, sunt aplicabile dispoziţiile art. 494 din Codul civil.

  Motivele de admisibilitate a nulității titlului de proprietate

Dispoziţia art.3 alin.2 din Legea nr.169/1997 vizează interesul primarului, în calitatea sa de preşedinte al comisiei locale de fond funciar:

  • de a promova o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art.3 alin.1din Legea nr. 169/1997
  • acțiunea are ca obiect constatarea nulităţii absolute a unui titlu de proprietate, eliberat în favoarea unei persoane care nu a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991
  • trebuie să fie sesizat de comisiile locale ce au în competenţă identificarea terenurilor atribuite nelegal şi sesizarea acestuia, în calitate de titular al acţiunii, în vederea constatării nulităţii absolute a acestor acte, conform art.5 alin.1 din Regulament

Potrivit art.32 alin.1 lit.d) din Codul de procedură civilă, orice cerere poate fi formulată numai dacă titularul acesteia justifică un interes. Prin interes trebuie înţeles folosul practic, imediat, pe care o parte îl are pentru a justifica punerea în mişcare a procedurii judiciare.

Sunt însă situaţii în care cererea nu este promovată de titularul dreptului, ci de persoane, organizaţii, instituţii sau autorităţi cărora legea le recunoaşte în mod expres posibilitatea de a porni acţiunea civilă, conferindu-le în acest fel legitimare procesuală activă.

Art.37 Cod procedură civilă prevede că, în cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv de lege, se pot introduce cereri sau formula apărări şi de persoane, organizaţii, instituţii sau autorităţi care fără a justifica un interes personal:

  • acţionează pentru apărarea drepturilor sau intereselor legitime ale unor persoane aflate în situaţii speciale sau, după caz,
  • acţionează în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
Prin urmare, legitimarea procesuală legală activă a fost recunoscută altor persoane sau organe decât titularul dreptului:
  • fie atunci când titularul dreptului se află în situaţii speciale,
  • fie când există necesitatea ocrotirii unui interes de grup ori general.
Norma juridică a art.3 alin.2 din Legea nr.169/1997 reprezintă:
  • aplicarea prevederilor art. 37 Cod procedură civilă,
  • un caz în care legiuitorul a recunoscut primarului, prefectului şi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor legitimare procesuală activă în promovarea unei cereri având ca obiect nulitatea actelor indicate în alin.1 art. 3 din Legea nr.169/1997, emise în materia fondului funciar.
  • recunoașterea atribuției primarului de a ocroti un interes general conform art.61 alin. 2 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Un astfel de interes general este și cel din materia fondului funciar având ca obiect nulitatea absolută a actelor de proprietate emise prin încălcarea drepturilor de constituire sau reconstituire.

Conform art. 5 lit. l) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, una dintre atribuţiile principale ale comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale este aceea:

  • de a “identifica terenurile atribuite ilegal” şi
  • de a “sesiza primarul, care înaintează sub semnătură acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute la art.3 din Legea nr.169/1997, cu modificările şi completările ulterioare”.

Legitimarea procesuală conferită de legiuitor primarului în astfel de cereri în constatarea nulităţii absolute a actelor indicate în art.3 alin.1 din Legea nr.169/1997 este justificată de interesul:

  • intrării în legalitate a actelor emise în baza Legii nr.18/1991,
  • a rezolvării, pe cât posibil, a tuturor cererilor formulate în această materie,
  • de necesitatea ocrotirii intereselor persoanelor ale căror drepturi la reconstituire au fost încălcate şi în privinţa cărora autorităţile se află în imposibilitatea de a le soluţiona favorabil cererile.
  • ocrotirii unui interes general
Acţiunea în nulitate a titlului de proprietate formulată de primar:
  •  nu este condiţionată de existenţa unei cereri de reconstituire cu privire la aceeaşi suprafaţă de teren cuprinsă în actul a cărui anulare se cere,
  • întrucât nu s-ar mai justifica atribuţia stabilită în sarcina comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale de a “identifica terenurile atribuite ilegal”.
Textul de lege analizat menţionează două categorii de subiecte de drept cărora le conferă legitimare procesuală activă:
  • prima categorie este formată din primar, prefect şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, reprezentanţi ai autorităţilor publice cu atribuţii în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în materia fondului funciar.
  • cealaltă categorie cuprinde orice “alte persoane care justifică un interes legitim”, pentru care se impune o condiţie de exerciţiu numai pentru acţiunea în nulitate promovată aceste personae
Conjuncţia “şi” din cuprinsul normei dovedeşte intenţia legiuitorului:
  • de a delimita cele două categorii de subiecte de drept şi
  • de a reglementa un regim juridic diferit între cele două categorii de titulari ai cererii de chemare în judecată.

Condiţia interesului legitim diferenţiază cele două categorii de subiecte de drept, ea urmând a fi analizată numai în cazul cererilor formulate de alte persoane decât primarul, prefectul sau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

În cazul cererii formulate de primar, în calitate de preşedinte al comisiei locale de fond funciar, în temeiul art.3 alin.1 din Legea nr.169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, cerinţa “interesului legitim”, prevăzută de art.3 alin.2 din acelaşi act normativ, este prezumată.

Similar Posts

4 Comments

  1. in concluzie anularea absoluta a unui titlu de proprietate[conf.art 3legea 169/1997]se poate cere de catre unul din cei doi titulari ai TP din cauza lipsei cereri de reconstituire a unuia di ei.multumescav

  2. parintii mei vand unei terte persoane un teren in suprafata de 700 de metri patrati. cu act de mana.
    ulterior, persoana respectiva se intabuleaza la cartea funciara, pentru o suprafata de 900 de metri patrati, in baza unui titlu de proprietate prin procedura de reconstituire a dreptului de proprietate. toate aceste acte s-au derulat între anii 2007-2009.
    intrebare: cum pot anula acest titlu de proprietate si daca este vreun tgermen de prescriptie. eu am descoperit in 2009 la final de an cand am vrut sa intabul respectiva proprietate, care a ramas in urma acestei tranzactii

    1. Se poate cere anularea titlului de proprietate doar dacă justificați un interes. Atât timp cât ați vândut deja terenul, nu mai există un interes din partea dvs.
      Diferența de suprafață se poate corecta dacă:
      •în teren există o suprafață mai mica – prin lucrare cadastrală și rectificare în CF
      •dacă v-a fost încălcată proprietatea – prin acțiune în revendicare
      Dreptul la acțiunea în anulare privitor la drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescripţie = se prescrie în termen de 10 ani.

  3. Buna ziua. Va rog sa-mi spuneti daca se poate anula un titlu de proprietate avand ca titular pe bunica, emis in 2006, la 6 ani dupa ce terenul fusese donat nepotului, ea pastrandu-si doar uzufructul prin actul de donatie din 2000. Nepotul poate cere anularea titlului de proprietate, bunica nemaifiind proprietara la data emiterii titlului? Multumesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.