Drept comunitar

Asigurarile sociale pentru cetatenii plecati in state UE  

Nu-ți fie frică să faci un pas mare. Nu poți trece o prăpastie din două sărituri mici

Asigurarile sociale pentru cetatenii plecati in state UE

Directiva nr. 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii UE și membrii familiilor acestora reglementează:

  • libera circulație și
  • libera ședere pe teritoriul statelor membre a fiecărui cetățean al UE

Egalitatea de tratament

Orice cetățean al UE care își are reședința pe teritoriul statului membru gazdă se bucură de egalitate de tratament în raport cu cetățenii respectivului stat membru.

Beneficiul acestui drept se extinde și asupra membrilor de familie:

  • care nu au cetățenia unui stat membru și
  • care au dreptul de ședere sau dreptul de ședere permanentă
Statul membru gazdă:
  1. în timpul primelor trei luni de ședere sau,
  2. în timpul perioadei cât pot dovedi că sunt în continuare în căutarea unui loc de muncă și că au șanse reale de a fi angajați
  • nici nu este obligat să acorde ajutoare:
  1. pentru studii, pentru formare profesională, constând în burse de studiu sau împrumuturi
  2. unor persoane altele decât lucrătorii care desfășoară activități salariate sau independente, persoanelor care își mențin acest statut și membrilor familiilor acestora
  3. înainte de dobândirea dreptului de ședere permanentă

Ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă în altă țară din UE, trebuie să fiți tratat la fel ca și cetățenii țării respective în ceea ce privește:

  • accesul la piața muncii
  • sprijinul oferit de oficiile de ocupare a forței de muncă
  • sprijinul financiar oferit pentru a vă ajuta să găsiți un loc de muncă.

Plata indemnizației de șomaj

1) Dacă este o ședere în străinătate pe o durată de 3 luni

Stabilirea într-un stat UE pentru o durată de 3 luni, asigură dreptul la prestații de șomaj de la țara în care a lucrat ultima dată:

  • pe o perioadă de 3 luni,
  • pe o perioadă de până la maximum 6 luni, în funcție de instituția care plătește

Dreptul la prestații de șomaj există dacă sunt îndeplinite cumulative condițiile:

  • se află în șomaj total (nu parțial sau intermitent) și
  • are dreptul la indemnizație de șomaj în țara în care a rămas șomer
 Înainte de a pleca din țară, trebuie:
  • să fie luat în evidența oficiului de ocupare a forței de muncă din țara în care a rămas șomer,
  • să fie luat în evidență ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, timp de cel puțin 4 săptămâni (se pot face excepții în anumite cazuri),
  • să obțină de la oficiul național pentru ocuparea forței de muncă formularul U2 (fostul formular E 303), care îi dă dreptul de a i se transfera prestațiile

Formularul este valabil pentru o singură țară. Este nevoie de un nou formular U2 pentru fiecare țară în care se dorește transferarea prestațiile de șomaj.

Centru de ocupare a forței de muncă (cel mai apropiat) poate informa despre obținerea formularului U2:
  • dacă trebuie să se deplaseze în țara de origine pentru a solicita noua autorizație sau
  • dacă poate face acest lucru din străinătate

Eliberarea formularului necesar se poate solicita:

  • fie direct agenţiei judeţene din raza de domiciliu sau reşedinţă,
  • fie ANOFM

O persoană care beneficiază de indemnizaţie de şomaj în România poate primi în continuare acest drept chiar dacă se deplasează în alt stat membru pentru a-şi căuta un loc de muncă, cu condiţia să se înregistreze ca persoană în căutarea unui loc de muncă la serviciul public de ocupare din statul în care se deplasează.

Formularele din seria ”U” sunt:
  • E 301/U1 pentru certificarea perioadelor de asigurare pentru şomaj
  • E 302 pentru certificarea informaţiilor referitoare la membrii de familie cu domi­ciliul în România aflaţi în întreţinerea şomerului din alt stat membru
  • U2, U3 în cazul exportului prestaţiei de şomaj din statul membru care acordă prestaţia în statul membru în care şomerul se deplasează pentru căutarea unui loc de muncă.

O persoană care a desfăşurat activităţi lucrative şi a fost asigurată pentru şomaj în cel puţin două state membre UE/ SEE poate beneficia de indemnizaţie de şomaj prin cumularea perioadelor de asigurare. Acordarea indemnizaţiei de şomaj se solicită în statul unde persoana în cauză a avut ultimul loc de muncă, şi nu în statul de origine.

La sosirea în noua țară, trebuie:
  • să se înscrie în evidența Oficiului național de ocupare a forței de muncă în termen de 7 zile de la data la care a devenit indisponibil pentru oficiul din țara pe care a părăsit-o
  • să depună formularul U2 (fostul formular E 303) în momentul înscrierii
  • să se supună controalelor prevăzute pentru solicitanții de indemnizații de șomaj din noua țară, ca și cum a primi indemnizația din țara respectivă.
 Idemnizația de șomaj:
  • va fi plătită în același cuantum
  • va fi plătită direct în contul bancar din țara în care a rămas șomer

Pentru a-și păstra dreptul la prestațiile de șomaj, trebuie să revină în țara care le plătește acest drept, în termenul prevăzut.

 2) Dacă este o ședere în străinătate pe o durată mai mare de 3 luni

Dacă dorește să rămână în străinătate mai mult de 3 luni, trebuie să adreseze o cerere de prelungire a termenului de ședere către oficiul de ocupare a forței de muncă din țara în care a rămas șomer. Oficiile de ocupare a forței de muncă pot prelungi termenul de la 3 până la 6 luni. Nu toate țările acordă astfel de prelungiri.

 Criteriile pentru evaluarea cererilor sunt specifice fiecărei țări, fiind posibil să se solicite:
  • dovada că s-au făcut eforturi pentru găsirea un loc de muncă în primele 3 luni
  • dovada că există mai multe șanse de găsirea unui loc de muncă dacă se prelungește șederea
  • informații despre oportunitățile de angajare existente pe piața forței de muncă din țara gazdă

Este recomandat să fie solicitată prelungirea cât mai repede posibil, înainte de încheierea perioadei inițiale de 3 luni.

Asigurările sociale de sănătate

Când un membru al familiei a plecat în altă ţară în scop profesional, dar familia a rămas în ţara de origine:

  • dacă celălalt părinte lucrează în ţara de origine, acesta va plăti, în ţară contribuţii la fondul de sănătate pentru persoanele aflate în întreţinere
  • dacă celălalt părinte nu lucrează, părintele plecat trebui să plătească contribuţii la fondul de sănătate în ţara în care lucrează

Se trimite casei de asigurări de sănătate din ţară (țara de origine) formularul S1 (fostul formular E 109) de la casa de asigurări de sănătate din ţara în care lucrează părintele copiilor.

Dreptul la pensie, prestații familiale în UE

Nu se poate beneficia simultan de prevederile mai multor legislații naționale privind prestațiile (pensii, indemnizaţii de şomaj, de boală, prestaţii familiale). Țara în care cetățeanul lucrează va răspunde şi de plata diverselor prestaţii, preluând responsabilitatea cu privire la acestea. Nu se mai poate beneficia de acoperire în ţara de origine. Nu se pierd drepturile obţinute de-a lungul timpului în ţara de origine (ex. dreptul de pensie).

Dreptul la prestațiile de boală în UE

Normele UE prevăd că există dreptul la prestaţii de boală încă de la începutul perioadei de asigurare din noua ţară, cu condiţia să fi beneficiat anterior de asigurare timp de cel puţin 6 luni, în altă ţară din UE.

În caz de accidentare în perioada căutării unui loc de muncă în străinătate:
  • este valabilă asigurarea de sănătate din țară dacă se primesc prestaţii de şomaj de la ţara în care aţi rămas şomer
  • beneficiază de asigurare atât persoana asigurată cât și toți membrii familiei
  • toți membrii familiei au dreptul la tratament, cu condiția prezentării cardului european de asigurări de sănătate
  • dacă nu a fost obținut cardul european de asigurări de sănătate, poate fi cerut de la casa de asigurări de sănătate de care aparține cel asigurat

Statutul de lucrător salariat al unui cetățean al UE

Un cetățean al UE care nu mai desfășoară o activitate salariată sau o activitate independentă își menține statutul de lucrător salariat sau de lucrător care desfășoară o activitate independentă în următoarele condiții:

  • se află în incapacitate temporară de a munci, ca rezultat al unei boli sau al unui accident;
  • este înregistrat ca șomaj involuntar, după:
  1. ce a fost angajat pe o perioadă de peste un an, și
  2. s-a înregistrat ca persoană care caută de lucru la serviciul competent de ocupare a forței de muncă;
  • este înregistrat fiind în șomaj involuntar, după:
  1. ce a îndeplinit un contract de muncă pe termen limitat, cu durata de sub un an, sau
  2. ce a devenit șomer în mod involuntar în timpul primelor douăsprezece luni și s-a înregistrat ca persoană care caută de lucru la serviciul competent de ocupare a forței de muncă.
  3. în acest caz, statutul de lucrător se menține pentru o perioadă de cel puțin șase luni;
  • începe un stagiu de formare profesională.

Cu excepția cazului în care se află în șomaj involuntar, menținerea statutului de lucrător presupune ca pregătirea să aibă legătură cu activitatea profesională anterioară.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.