Adoptia etapele procedurii de incuviintare

∞ Doar să trăiești nu e îndeajuns. Trebuie să ai soare, libertate și o mică floare ∞

Adopția este definită ca nașterea legăturii de filiație civilă între adoptator și adoptat, precum și a legăturilor de rudenie civilă între adoptat și rudele adoptatorului, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care a fost încuviințată.

Rudenia civilă astfel creată este efectul principal al încuviințării adopției.

Adopția se poate  încuviința cu respectarea, în cursul procedurii a:
  1. principiului interesului superior al copilului;
  2. principiului creşterii şi educării copilului într-un mediu familial;
  3. principiului continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică;
  4. principiului informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate;
  5. principiului celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei;
  6. principiului garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului sau, după caz, ale familiei adoptatoare, precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti.

 Adopția – Procedură

Reglementarea legală este Legea nr. 273/2004 privind procedură adopția.

  1. Instituirea măsurii de protecție

Măsurile de protecţie specială a copilului sunt:

  • plasamentul,
  • plasamentul în regim de urgenţă,
  • supravegherea specializată.
De aceste măsuri beneficiază:
  1. copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, când nu a putut fi instituită tutela;
  2. copilul abuzat sau neglijat;
  3. copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităţi sanitare;
  4. copilul care a săvârşit o faptă penală şi care nu răspunde penal.
Părinţii, precum şi copilul care a împlinit vârsta de 14 ani:
  • au dreptul să atace în instanţă măsurile de protecţie specială instituite,
  • beneficiind de asistenţă juridică gratuită

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sau organismul privat autorizat are obligaţia:

  • de a urmări modul în care sunt puse în aplicare măsurile de protecţie specială, dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsurii,
  • să întocmească rapoarte privitoare la evoluţia dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului şi a modului în care acesta este îngrijit,
  • să întocmească raport dacă constată necesitatea modificării sau, după caz, a încetării măsurii
  1. Adopția – Plan individual

Plan individualizat de protecţie este documentul prin care se realizează:

  • planificarea serviciilor, prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie specială a copilului,
  • pe baza evaluării psihosociale a acestuia şi a familiei sale,
  • în vederea integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil
Planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă dacă:

După instituirea măsurii de protecţie specială :

  • a trecut un an şi
  • nu realizează niciun demers pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie: părinţii fireşti ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive neimputabile părinţilor, rudele până la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi găsite,
După instituirea măsurii de protecţie specială:
  • au trecut 6 luni şi
  • nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie:
  1. părinţii fireşti ai copilului şi
  2. rudele până la gradul al patrulea ale acestuia, care au putut fi găsite,
După instituirea măsurii de protecţie specială:
  • au trecut 6 luni şi
  • nu au putut fi găsiți: părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea;

După instituirea măsurii de protecţie specială:

  • părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi
  • în termen de 30 de zile nu au revenit asupra declaraţiei.

Direcţia are obligaţia înregistrării acestor declaraţii, precum şi a celor prin care părinţii şi rudele până la gradul al patrulea revin asupra declaraţiilor iniţiale;

Copilul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi:
  • adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al acestuia.

Copilul pentru care s-a instituit plasamentul la o rudă până la gradul al patrulea:

  •  numai în situaţia în care managerul de caz apreciază că este în interesul copilului deschiderea procedurii adopţiei
Copii care au împlinit vârsta de 14 ani:
  • dacă există solicitări de adopţie a acestora din partea unor familii/persoane atestate.
  • în situaţia fraţilor care nu pot fi separaţi, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia numai dacă există solicitări de adopţie a acestora împreună din partea unor familii sau persoane atestate.
  1. Evaluare adoptator sau a familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului

Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezintă procesul prin care:

  • se realizează identificarea abilităţilor parentale,
  • se analizează îndeplinirea garanţiilor morale şi
  • se analizează îndeplinirea condiţiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare,
  • se realizează pregătirea acestora pentru asumarea, în cunoştinţă de cauză, a rolului de părinte
  • se analizează caracteristicile psihologice, sociale şi medicale ale celorlalţi membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc împreună cu solicitantul,
  • se analizează opinia membrilor familiei adoptatoare cu privire la adopţie
Evaluarea se realizează:
  • pe baza solicitării adoptatorului sau familiei adoptatoare
  • de către direcţia de la domiciliul acestora sau
  • de către organismele private autorizate să desfăşoare activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne

Organismele private autorizate să desfăşoare activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne au obligaţia de a încheia protocol de colaborare cu direcţia în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea.

 Evaluarea trebuie să aibă în vedere:
  1. personalitatea şi starea sănătăţii adoptatorului sau familiei adoptatoare, viaţa familială, condiţiile de locuit, aptitudinea de creştere şi educare a unui copil;
  2. situaţia economică a persoanei/familiei, analizată din perspectiva surselor de venit, a continuităţii acestora, precum şi a cheltuielilor persoanei/familiei;
  3. motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreşte să adopte;
  4. motivele pentru care, în cazul în care numai unul dintre cei 2 soţi solicită să adopte un copil, celălalt soţ nu se asociază la cerere;
  5. impedimente de orice natură relevante pentru capacitatea de a adopta.
 Eliberarea atestatului de persoană sau familie aptă să adopte:
  • constituie anexă la dispoziţia directorului general/executiv al direcţiei
  • în cazul unui rezultat favorabil al evaluării,
  • de către direcţia în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul adoptatorul sau familia adoptatoare. Dacă soţii familiei adoptatoare şi-au stabilit domicilii diferite, atestatul se eliberează de către direcţia de la domiciliul unuia dintre soţi, în funcţie de opţiunea acestora.
  1. Încuviințarea deschiderii procedurii de adopție

Compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei:

  • selectează cea mai potrivită persoană/familie care urmează să parcurgă etapa potrivirii practice
  • întocmeşte un raport de potrivire, în care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare,
  • propune sesizarea instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
  1. Potrivirea

Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei:

  • prin care se identifică şi se selectează persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte,
  • care răspunde nevoilor de identificate ale copilului
  • prin care se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare
Potrivirea se realizează acordându-se prioritate:
  • rudelor copilului din cadrul familiei extinse şi
  • altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior

În potrivire se includ numai acele rude şi persoane care deţin atestat valabil de persoană/familie adoptatoare.

 Persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie sunt:
  • tutorele,
  • asistentul maternal profesionist,
  • persoana/familia de plasament
  • alte persoane care au convieţuit/convieţuiesc cu copilul,
  • dacă aceştia s-au implicat direct şi nemijlocit în îngrijirea şi educarea lui, iar copilul a dezvoltat relaţii de ataşament faţă de ei.
Procesul de potrivire include:
  • o componentă iniţială şi
  • o component practică

Procesul de potrivire se realizează de către compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei.

Potrivirea iniţială:
  • se realizează pentru copiii care au deschisă procedura adopţiei,
  • se realizează pentru copiii aflaţi în evidenţa Registrului naţional pentru adopţii, denumit în continuare R.N.A.,
  • se realizează prin identificarea şi selectarea din cadrul acestui registru a tuturor persoanelor/familiilor atestate care răspund nevoilor fiecărui copil.

Lista persoanelor/familiilor atestate:

  • se generează de către R.N.A. şi
  • se accesează de către direcţia de la domiciliul copilului, pentru continuarea demersurilor de potrivire.
  1. Încredințarea

Adopţia nu poate fi încuviinţată de către instanţa judecătorească decât după ce copilul a fost încredinţat pentru o perioadă de 90 de zile persoanei sau familiei care doreşte să îl adopte

Capacitatea de adaptare, fizică şi psihică, a copilului la noul mediu familial va fi analizată în raport cu condiţiile de natură:

  • socioprofesională,
  • economică,
  • culturală,
  • de limbă,
  • religie
  • cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trăieşte copilul în perioada încredinţării
Încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară în următoarele cazuri:
  1. pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
  2. pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv;
  3. pentru adopţia copilului pentru care a fost deschisă procedura adopţiei şi acesta se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 6 luni;
  4. pentru adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 6 luni de la data instituirii tutelei.

Adopția – Încuviințare

  • Întocmirea planului individual de protecția

Plan individualizat de protecţie este documentul prin care se realizează:

  • planificarea serviciilor, prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie specială a copilului,
  • pe baza evaluării psihosociale a acestuia şi a familiei sale,
  • în vederea integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil
  • Realizare adopția internă

Planul individualizat de protecţie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are ca finalitate adopţia internă. 

  • Obligația informării

Direcţia are obligaţia:

  • să facă demersurile necesare identificării şi contactării părinţilor fireşti/rudelor copilului până la gradul al patrulea,
  • să informeze periodic părinţii fireşti şi rudele copilului care au putut fi găsite:
  1. asupra locului în care se află efectiv copilul,
  2. asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţii personale cu acesta,
  3. asupra demersurilor necesare în vederea reintegrării sau integrării
Managerul de caz are obligaţia:
  • de a informa persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, cu privire la acest demers
  • consemnarea într-un proces-verbal a datei la care a fost realizată informarea, precum şi modalitatea concretă în care s-a realizat aceasta 
    • Depunerea cererii

Persoanele care intenţionează să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni:

  • au obligaţia să depună cererea privind eliberarea atestatului în termen de maximum 30 de zile de la data semnării procesului-verbal
  • pot solicita prin cererea motivată, prelungirea termenului cu maxim 10 zile, pentru motive obiective, neimputabile solicitantului,
  • pierderea priorităţii în realizarea potrivirii cu copilul respective dacă nu se depune cerere în termen
    • Analiza dosarului și aprobarea adopției

Dosarul copilului pentru care s-a stabilit adopția internă:

  • se transmite compartimentului de adopţii şi postadopţii din cadrul direcţiei
  • pentru luarea în evidenţă a cazului şi sesizării instanţei judecătoreşti de la domiciliul copilului,
  • pentru deschiderea procedurii adopţiei 
    • Judecarea cererilor

Cererile referitoare la deschiderea procedurii adopţiei copilului se face cu citarea părinţilor fireşti ai copilului sau, după caz, a tutorelui şi a direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului. 

 Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei se face numai dacă:
  1. planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă;
  2. sunt îndeplinite condiţiile legale
  3. părinţii copilului sau tutorele îşi exprimă consimţământul la adopţia

Hotărârea judecătorească definitivă prin care instanţa admite cererea direcţiei produce următoarele efecte:

  1. drepturile şi obligaţiile părinteşti ale părinţilor fireşti sau, după caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice:
  • se suspendă şi
  • vor fi exercitate de către preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, de către primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază copilul;
  1. drepturile şi obligaţiile părinteşti exercitate la momentul admiterii cererii de către preşedintele consiliului judeţean, primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază copilul sau, după caz, de tutore se menţin.

Efectele hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei se menţin până la împlinirea de către copil a vârstei de 14 ani.

Prin excepţie, efectele hotărârii se prelungesc peste această dată, până la încuviinţarea adopţiei, în cazul copilului pentru care există solicitări de adopţie din partea unor familii sau persoane atestate.

În situaţia fraţilor care nu pot fi separaţi, odată cu împlinirea vârstei de 14 ani de către cel puţin unul dintre aceştia, efectele hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei încetează de drept pentru fraţii inseparabili.

Prin excepţie, efectele hotărârii se prelungesc peste această dată, până la încuviinţarea adopţiei, dacă există solicitări de adopţie a respectivilor fraţi împreună, din partea unor familii sau persoane atestate.

   Căi de atac ale hotărârii de încuviințare adopției

Cererea de revizuire:

  • se poate introduce până la data pronunţării hotărârii de încuviinţare a adopţiei
  • de oricare dintre părinţii fireşti ai copilului sau de către direcţia care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei
  • dacă dispare cauza care, potrivit legii, a făcut imposibilă exprimarea de către unul dintre părinţi a consimţământului la adopţie
  • se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părinţilor fireşti, a direcţiei care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei şi, dacă este cazul, a direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul adoptatorului sau al familiei adoptatoare
  • participarea procurorului este obligatorie.

Cererea de revizuire suspendă soluţionarea cererii de încredinţare a copilului în vederea adopţiei sau de încuviinţare a adopţiei.

Direcţia care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei are obligaţia de a informa de îndată instanţa despre depunerea cererii de revizuire.

Dacă instanţa judecătorească:
  • dispune revocarea măsurii încredinţării,
  • va hotărî, la propunerea direcţiei generale în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul copilului, o măsură provizorie de protecţie a copilului, până la soluţionarea revizuirii.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.